Subiectul vaccinării obligatorii este din ce în ce mai disputat în ultimii ani în întreaga lume. În urma adoptării în unanimitate de către statele membre ale regiunii europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii, la 17 septembrie 2014, a Planului European de Acţiune pentru Vaccinare 2015-2020, plan care prevede finanţarea pe termen lung în privinţa imunizării populaţiei, mai multe ţări din UE, printre care Franţa, Germania şi România, au elaborat proiecte de legi privind obligativitatea vaccinării, iar dezbaterea publică pe această temă este în desfăşurare.
În momentul de faţă, legislaţia în materie de vaccinuri este neunitară. Astfel, în Italia, Belgia, Cehia, Ungaria, Marea Britanie şi Statele Unite, anumite vaccinuri sunt obligatorii la copii pentru a putea frecventa şcoala. În alte ţări precum Germania, Austria, Spania, Elveţia există doar recomandări formulate de organizaţiile naţionale de resort.
Chiar dacă era greu de imaginat că se va ajunge atât de departe încât vaccinarea să devină obligatorie prin lege, mai ales dacă luăm în considerare dreptul fundamental al omului, deci şi al copilului, la sănătate, Curtea Constituţională din Franţa a decis recent că acest drept include şi accesul la protecţia împotriva unor boli infecţioase precum difteria, tetanosul şi poliomielita.
Această intervenţie forţată a statului reprezintă, de fapt, un semnal de alarmă pentru noi toţi şi ne arată riscul la care suntem supuşi dacă refuzul vaccinării va lua amploare. Decizia de a nu face vaccin are consecinţe nu numai la nivelul sănătăţii personale, ci şi global, la nivelul populaţiei, prin apariţia epidemiilor, a unor boli deja eradicate, uneori cu tulpini mult mai virulente.
Istoria medicinii ne ajută să înţelegem că fiecare vaccinare este o victorie împotriva bolilor infecţioase. Să nu uităm că variola, care făcea în Europa peste 400.000 de victime anual, omorând 80% dintre copiii infectaţi, a fost eradicată la nivel global prin vaccinare, iar poliomielita, boală infecţioasă care produce paralizie infantilă, este în curs de eradicare tot prin vaccinare.
Recomandarea mea, ca medic pediatru şi părinte, pe care o fac în cunoştinţă de cauză tuturor părinţilor, este aceea de a vă informa din surse credibile şi de a consulta un medic specializat în domeniul vaccinării, pentru a putea lua cea mai înţeleaptă decizie în privinţa protejării copiilor faţă de bolile infecţioase.
Dr. Mariana CLEMENS
