Speranţa de viaţă a crescut în ultimele două decenii atât în lume, cât şi la noi. La pacientul vârstnic majoritatea suferinţelor ies din tipare şi adresabilitatea la medic este de regulă tardivă, mai ales pentru cei din mediul rural, mai săraci financiar şi mai ales cu duhul. Adăugând şi epitetul cheie ce i se dă abdomenului, de „cutie cu surprize”, problematica urgenţelor acestui segment corporal este vastă şi greu de rezolvat la vârstnici. Prezentăm în continuare cele mai importante suferinţe abdominale.

Afecţiunile vasculare – frecvente la vârstnici.

– Ischemia mezenterică acută – suferinţă dată de lipsirea bruscă de sânge în teritoriul arterei mezenterice superioare. Ea poate fi produsă fie de un embol (cea mai frecventă formă de ischemie), în prezenţa unei fibrilaţii atriale, de multe ori neştiută de pacient, fie de tromboza arterei mezenterice în evoluţia aterosclerozei. În funcţie de gradul ocluziei vasculare, ea poate fi totală sau parţială. În prima situaţie tabloul clinic este dominat de durere intensă periombilicală. La pacienţi cu risc crescut, în lipsa unei analize de laborator specifice pentru diagnostic este necesară internarea de urgenţă pentru proceduri care se efectuează numai în spitale dotate (angiografie, computer tomograf). Când ocluzia arterei mezenterice superioare nu este totală se realizează tabloul de angioabdominal, cu istoric de durere abdominală postprandială, în general cu o durată de la una la trei ore. Şi aici precizarea diagnosticului necesită evaluare complexă. Rezolvarea în ambele situaţii este chirurgicală.

– Anevrismul de aortă abdominală – întâlnit de obicei doar la vârstnici. Ruptura lui este însoţită de o rată înaltă de deces. De cele mai multe ori diagnosticul se pune prin metode imagistice (ecografie abdominală, computertomografia) efectuate pentru alte suferinţe. Dimensiunile de peste 6 cm diametru intră în monitorizarea clinică, deoarece un astfel de anevrism se poate rupe oricând. Durerea abdominală centrală sau subombilicală, asociind o formaţiune pulsatilă la palpare, creează suspiciunea clinică, iar asocierea scăderii tensiunii arteriale uneori până la colaps certifică ruptura anevrismului. În urmă cu 2 ani, într-o clinică din Bucureşti, un medic cu anevrism de aortă abdominală cunoscut a făcut ruptură de anevrism în timpul programului şi deşi s-a intervenit cât s-a putut de repede nu a putut fi salvat.

Afecţiunile intestinale, mai frecvent întâlnite ca urgenţe sunt:

– Ocluzia intestinală – a doua urgenţă abdominală ca frecvenţă la vârstnici, după apendicită, are ca şi cele mai frecvente cauze: cancerele, herniile, diverticulita, calculii biliari migraţi în intestin. Simptomele bolii sunt: durere abdominală, oprirea tranzitului intestinal, vărsăturile. La vârstnici simptomele pot fi atipice, fără vărsături şi constipaţie. Prezenţa la spital a suferindului este obligatorie şi diagnosticul se pune uşor.

– Diverticuloza. Prevalenţa ei creşte foarte mult cu vârsta, ajungând la 80% la cei de peste 80 de ani. Diverticulii colonici sunt de obicei asimptomatici. Complicaţiile ei: inflamaţia (diverticulita) apare în proporţie de 10-20%, fiind recurentă în 25% din cazuri, ocluzia intestinală, hemoragia, ruptura, au simptomatologie atipică la vârstnici şi necesită prezentarea de urgenţă la spital. Multe diverticuloze colonice sunt subdiagnosticate, confundate cu infecţiile de tract urinar şi colicile renale. Diagnosticul se confirmă prin colonoscopia obligatorie la vârstnici cu patologie abdominală atipică.

– Apendicita: incidenţa ei este în creştere la vârstnici, simptomatologia este atipică şi prezentarea la medic este de multe ori întârziată. Astfel se explică de ce majoritatea apendicitelor la vârstnici se prezintă la spital în stadiul de perforaţie, cu rata crescută de deces.

– Colecistita acută: cu vârsta creşte incidenţa litiazei biliare, care frecvent se infectează. La adulţi tineri tabloul bolii include: febră, dureri sub rebordul costal drept, vărsături. La vârstnici adeseori dintre aceste simptome lipseşte febra. Colecistita calculoasă simptomatică este urgenţă chirurgicală. Temporizarea ei duce la complicaţii cu rata mare de deces: pancreatita acută necrotico-hemoragică, perforaţia colecistului, cu coleperitonită de regulă mortală.

Simptomatologia atipică, subdiagnosticarea lor şi prezentarea tardivă la spital sunt factorii care fac din urgenţele abdominale la vârstnici o prioritate medicală la asistarea urgenţelor în spitale.

P.S. Promisiunile electorale sunt în topul minciunilor. Se repetă ciclic, dar în ele cred numai cei săraci cu duhul.

Distribuie pe Facebook

Dr. Tiberiu Stănescu

See Full Bio