În plină criză sanitară, într-un sfert dintre gospodării copiii nu se spală întotdeauna pe mâini după ce merg la toaletă și nici înainte de masă. În aproape jumătate dintre familii, copiii nu se spală pe dinți de două ori pe zi. Nerespectarea regulilor minime de igienă reprezintă o consecință a sărăciei și a lipsei utilităților de bază: apă curentă, baie amenajată și toaletă. Nici la școală nu sunt mereu respectate regulile minime de igienă. În 5% dintre școli nu există o sursă de apă pentru spălatul pe mâini, iar în 12% din unităţi nu sunt toalete cu apă curentă. Acestea compun doar o parte a concluziilor raportului denumit „Bunăstarea copiilor din mediul rural în 2020”, lansat de Fundația „World Vision” România.
Bunăstare?
Raportul „Bunăstarea copilului din mediul rural 2020” cuprinde datele și analiza unei cercetări de teren realizate în perioada iunie-august. Eșantionul cercetării a cuprins 936 de gospodării, în care locuiesc 4.338 de persoane. Au fost culese informații de la 936 de adulți și 2.931 de copii. Un rezumat al studiului, în ceea ce urmează.
Copiii și tinerii de toate vârstele, de la grădiniță la liceu, din 80% dintre gospodării muncesc în gospodărie, fac curățenie, îngrijesc animalele sau au grijă de alți membri ai gospodăriei. Un sfert dintre ei spun că nu sunt ajutați de nimeni când nu știu să-și facă tema pentru acasă, iar 8% raportează chiar că nu are cine să îi îngrijească atunci când sunt bolnavi.
În 11% din familiile cu copii mai mici de cinci ani aceștia nu au fost consultați nici măcar o dată în ultimul an de către medicul de familie, în vederea evaluării stării generale de sănătate și doar 30% dintre copiii cu vârste între 5 și 12 ani au efectuat analize medicale în ultimele 12 luni.
În ceea ce privește alimentația, în 11% din gospodării copiii primesc maximum două mese pe zi, iar în 10% carnea sau peștele ajung în meniul celor mici doar o dată pe săptămână. Mai bine de jumătate dintre copii nu consumă zilnic lactate și ouă, iar mai puțin de jumătate nu primesc zilnic nici legume și fructe. Iar unul din zece copii nu are suficientă mâncare și se duce seara flămând la culcare.
Lucrează cu ziua
Abandonul școlar în gimnaziu este strâns legat de costul ridicat al școlii și, în egală măsură, de rezultatele slabe ale copiilor, motive indicate de 56% dintre părinți.
Două treimi (68%) dintre elevii de la ţară ajung la școală pe jos. 17% dintre copii parcurg zilnic pe jos peste 8 km ca să ajungă la ore, iar mai bine de jumătate dintre copiii de gimnaziu și aproape trei sferturi dintre cei din clasele primare merg pe jos la școală distanțe chiar și mai mari.
Doar 61% dintre copiii și tinerii chestionați susțin că le place întotdeauna la școală (în scădere de la 74% în 2016, respectiv 70% în 2018). Un sfert dintre tineri nu au acces întotdeauna la rechizitele necesare la școală, iar 38% dintre părinți cumpără mai puține rechizite și cărți pentru copii, pentru a face economii.
8% dintre tineri lipsesc uneori sau întotdeauna de la școală pentru că se duc să muncească, iar 17% se simt obosiți pentru că muncesc înainte sau după ore. 21% dintre elevii cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani nu sunt la liceu, jumătate dintre aceștia lucrând cu ziua. Peste jumătate dintre elevii care abandonează școala după clasa a VIII-a o fac pentru că familia nu își permite costul școlii.
Țipete, strigăte, jigniri
Peste o treime dintre părinții chestionați recunosc că țipă sau strigă la copii, 11% (unul din 10) îi îmbrâncesc sau îi zgâlțâie, iar 4% îi jignesc. Peste 30% dintre părinți consideră că pentru a-ți găsi de lucru este mai important să ai relații decât să termini o școală. Doar jumătate dintre adulții din mediul rural cunosc dreptul copiilor la protecție și doar o treime au auzit de dreptul copiilor la liberă exprimare.
