Legea care interzice bullying-ul în şcoli a intrat, recent, în vigoare. Potrivit prevederilor, în unităţile de învăţământ este interzis orice comportament care constă în violenţă psihologică.
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil de excludere şi de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel, făcând referire la aspectul fizic, la probleme de ordin medical sau la situaţia familială. În curtea şcolii, primele lecţii de viaţă în afara familiei pot fi despre validare, acceptare, empatie, dar şi despre teamă, ruşine sau respingere. Uneori tachinările se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice. Pentru a afla cum putem combate acest tip de comportament, am discutat cu psihologul doctorand Carmen Violeta Popa.
– Dacă ar sta în faţa dv un copil care a intrat în „jocul bullying” ce l-aţi sfătui?
– I-aş spune: ignoră-i pe agresori! Nu te pot umili decât dacă tu crezi că e adevărat ce spun. Găseşte o persoană cu care să poţi vorbi, cu care să te poţi împrieteni. Priveşte în jur cu atenţie, sigur există şi astfel de colegi. Fă-ţi prieteni în afara şcolii, participă la ateliere, la activităţi sportive. Supărându-te, le oferi agresorilor puterea pe care ei o caută. Tu devii o victimă şi ai pierdut puterea asupra emoţiilor tale. Când nu te superi, agresorii vor descoperi că nu mai au putere asupra ta. Cere ajutorul psihoterapeutului, consilierului şcolii, profesorilor, părinţilor. Sună la Telefonul Copilului – 116.111!
– Ce putem face, ca părinţi, pentru a ne proteja copiii de bullying?
– Primul lucru este să vorbim cu copilul nostru, să ne facem timp pentru a discuta cu el. Să îi spunem că se poate întâmpla asta la şcoală şi să îi transmitem mesajul că în orice condiţii s-ar întâmpla, acest lucru nu este de îndurat. Părinţi, ajutaţi-vă copiii să fie deschişi şi comunicativi, încurajaţi-i să vă povestească orice! Învăţaţi-i să fie respectuoşi. Dacă aflaţi că aveţi un copil traumatizat de ceilalţi colegi, anunţaţi imediat dirigintele, învăţătorul sau educatorul. Şi mergeţi cu copilul la psihoterapeut.
– Cum poate fi descris bullying-ul?
– În fenomenul de bullying intervin trei personaje. Agresorul – care doreşte să domine şi să-i controleze pe ceilalţi – de cele mai multe ori este o persoană frustrată. Victima – care în urma hărţuirii repetate îşi pierde respectul de sine. Or, în clipa în care taci, eşti de acord cu agresorul tău, cu ceea ce face el. Martorul – care vede fenomenul bullying, dar decide să nu intervină, de cele mai multe ori din frica de a nu deveni chiar el o victimă. Aşa că priveşte în mod pasiv, nefăcând nimic.
Victimele pot fi din rândul copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi şi tulburări de sănătate mintală. Prezintă un risc mare de a fi agresaţi de către colegi şi cei supraponderali, cei care provin din grupuri etnice minoritare sau cei cu comportamente sexuale altele decât cele majoritare (homosexuali, transexuali). Toate formele de agresiune sunt severe, dar umilirea este una dintre cele mai grave. Rănile fizice se vindecă, dar cuvintele lasă urme grele, chiar după trecerea anilor. Internetul a fost descris ca fiind mediul pentru comportamentele de tip bullying care favorizează agresorul.
Putem vorbi de fenomenul bullying atunci când este intenţionat (agresorul are ca intenţie să rănească pe cineva) şi repetat (aceeaşi persoană este rănită mereu şi mereu). O altă caracteristică este dezechilibrul de forţe – apare când agresorul îşi alege victima care nu se poate apăra singură, fiind percepută ca slabă şi vulnerabilă.
– Ce părere aveţi despre legea anti-bullying?
– O veste îmbucurătoare, de normalitate, este că legea care a fost adoptată în Parlament interzice toate formele de violenţă fizică şi psihică din şcoli. Actul normativ, care completează Legea Educaţiei Naţionale, defineşte oficial termenul de bullying. Totodată, obligă şcolile să introducă sesiuni de informare şi cursuri pentru recunoaşterea şi prevenirea fenomenului.
Cu toţii ne dorim şcoli în care relaţiile de colaborare, colegialitate şi prietenie primează. În fond, vorbim despre locul în care copiii obţin deprinderi esenţiale şi dezvoltă relaţii definitorii pentru viitorul lor.
Înfiinţarea unei comisii de combatere a violenţei în fiecare şcoală, pentru a monitoriza violenţa în unitatea de învăţământ, este obligatorie!
La Curtea de Argeş, elevii de la Liceul Tehnologic „Ferdinand I” şi Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă” au atras atenţia asupra fenomenului de bullying prin activităţi artistice organizate la platoul din faţa Primăriei, respectiv în cadrul Festivalului de artă „Love in the dark”.
***
România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte bullying-ul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Trei din zece copii sunt excluşi din grupul de colegi, trei din zece copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către alţi colegi de clasă sau de şcoală, iar unul din patru elevi a fost umilit în faţa colegilor, arată un raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Un Comentariu
Anonim
Scoala de psihologie…de la UPIT („Sorbonica”) este…”inconfundabilă”!