Marian Tănăsie este numele lui, are 70 de ani şi o idee care credem că merită prezentată opiniei publice. Piteşteanul propune un nou steag naţional, argumentând că „rămas cu o gaură în locul stemei, apoi simplu tricolor, a devenit dublura steagului Ciadului, fără unicitatea sau personalizarea pe care o au mai toate steagurile lumii. De fapt, evolutia steagului nostru naţional e marcată de modificari succesive, funcţie de orientarea statală la un moment dat, devenind astfel un obiect de confirmare a noii puteri.” – spune autorul noului steag.

„Pornind de la conceptul că vremurile trebuie sa fie sub steag şi nu invers, ar trebui ca steagul naţional să impună respect, emoţie, mândrie naţională, să aibă o încărcătură istorică deosebită, să fie un simbol al unităţii naţionale, încât să nu mai fie schimbat niciodată”.

Marian Tănăsie

Argumente

În cele ce urmează redăm integral scrisoarea dlui Marian Tănăsie.

„In spiritul celor de mai sus am realizat acest steag, o concentrata carte de istorie, o imbratisare peste timp intre antica Dacie si Romania moderna, atestatul de origine a romanilor. Ar fi unic si un bun prilej de a face cunoscuta celorlalte natiuni originea si istoria noastra. Aceasta cu atat mai mult acum, cand se incearca sa ni se taie radacinile care ne-au tinut legati de pamantul acesta cu miros de rai.”

„Steagul pe care il propun nu este o noutate absoluta. Este, de fapt, primul steag national al Romaniei, infiintat prin Decretul nr. 1 din 14-26 iunie 1848 de catre Guvernul Provizoriu al Revolutiei din Tara Romaneasca, la care am inlocuit deviza de atunci, Dreptate si Fratie, cu drapelul de lupta al dacilor, dracos sau dracones, cum ii spuneau istoricii vremii, popular acum – lupul dacic. Este schematizat, insa poate fi si altfel, dar nu mai artistic decat autentic.”

„Un astfel de steag il port cu mandrie de multi ani la numite evenimente sportive la care particip ca atlet veteran. Enumar aici Maratonul si Semimaratonul International Bucuresti, Maratonul Dacilor ( de la Costesti la Sarmizegetusa ), Maratonul Reintregirii Neamului Romanesc ( 1 Decembrie, parcul I.O.R. Bucuresti ), Semimaratonul de la Targoviste, Semimaratonul “Pe Arges in jos” de la Pitesti. Tot cu acest steag am alergat in ultimii ani si la Crosul Unirii de la Alba Iulia, care in anul Centenarului Marii Uniri isi aniverseaza a 50-a editie. Eu, in semn de respect pentru semnificatia acestui cros aniversar, am alergat de la prima participare, in urma cu 15 ani, in costum popular. De altfel, in costumul meu popular am alergat si la Targoviste, Bucuresti, Pitesti, Gaesti.”

„Am pomenit aceste competitii pentru a evidentia un lucru important. Cu prilejul acestora am testat si reactia oamenilor la vederea acestui steag inedit. Spre bucuria mea, foarte multi oameni de pe traseu, ca si colegii alergatori, si-au exprimat aprecierea fata de steag aplaudand, strigand bravo, felicitari, bine lupul dacic, hai dacii liberi, hai Romania, sau ma bateau pe umar spunand bravo, dacule!. Cativa dintre spectatori m-au rugat sa ma opresc pentru poze, iar la terminarea competitiei foarte multi tineri participanti ma cautau pentru a face poze cu steagul, impreuna cu mine sau fara mine, eu fiind foarte impresionat de entuziasmul si mandria cu care tineau steagul.”

„Aceste manifestari de patriotism pur, ca si discutiile cu foarte multe persoane interesate de steag, imi intaresc credinta ca acesta ar putea deveni simbolul nostru national, catalizatorul dorintei de mai bine pentru noi si tara. Si mai adaug niste argumente. Asezarea pe orizontala a culorilor arata o simbolistica deosebita. Albastrul deasupra, impletit cu cerul, dorinta de libertate. Galbenul sub cerul albastru, unduirea blanda a lanurilor de grau, bogatia tarii. Jos, rosul, culoarea sangelui varsat de martirii neamului, din negura vremurilor pana astazi, pentru statornicia si libertatea noastra.”

„De notat este si faptul ca la 1 decembrie 1918 romanii transilvaneni au venit la Alba Iulia cu steaguri in culori orizontale, asa cum a fost infiintat in urma cu 70 de ani, la 14-26 iunie 1848, chiar daca in Romania lui Cuza flutura alt tricolor. Iar faptul ca Lupul Dacic este folosit ca emblema a unor asociatii sportive ca “Invictus”, “Dacii sprinteni” sau pe tricourile Maratonului Dacilor, dar si in alte diverse activitati, ca exista insigne si diverse reprezentari artistice, ca s-a format déjà un cult al lupului dacic, ca nu am uitat si nu vom uita ca vitejii, curajosii si mandrii daci, cu acest stindard al lor au fost spaima celui mai mare imperiu al timpului, arata ca romanii privesc cu veneratie in trecut si sunt mandri de el. Un fapt de o semnificatie spirituala aparte: dacii se credeau nemuritori. Iata, acum, la Centenarul Marii Uniri, sarbatorim de fapt nemurirea neamului romanesc.”

„Considerand ca acest steag este reprezentativ pentru noi si Romania noastra, in urma cu 5 ani am trimis un exemplar Parlamentului, la Comisia de analiza a propunerilor pentru modificarea Constitutiei.”

„Nu am primit niciun raspuns. Am aflat in schimb ca Parlamentul a hotarat ca pe culoarea galbena a actualului tricolor sa fie imprimata stema tarii. Doar ca in heraldica nu se obisnuieste ca pe steagul national sa fie pusa stema tarii. Dovada, steagurile tarilor lumii, cu putine exceptii, una fiind Republica Moldova. Eu cred ca a fost o masura pripita, pentru a anula asemanarea cu steagul Ciadului. Consultarea unui vexilolog ar fi lamurit problema, dar probabil aceasta a fost cea mai la indemana optiune. Creeaza insa premisele unei modificari ulterioare, avand in vedere framantarile interne si internationale.”

„Tricolorul cu lupul dacic are alt nivel emotional. El poate fi perceput ca un frate mai mare in preajma caruia te simti protejat, in siguranta, dar si mandru si curajos.”

„Asadar, dragii mei romani de pretutindeni, credeti ca aceste doua simboluri nationale, imnul si steagul, ar trebui schimbate, avand in vedere argumentele expuse mai sus? Eu cred ca si simpla dezbatere, fara schimbare, ar fi benefica acum pentru natiune, un motiv intemeiat pentru reimprospatarea memoriei istorice, a noastra si a altora, limpezirea unor momente tulburi din zbuciumata noastra traire  pe acest pamant. Schimbarea ar putea crea posibilitatea analizarii unei a treia probleme cu impact popular.”

„Intre timp, hai sa nu mai iubim cu parul, sa lasam deoparte dezbinarea indusa, care nu are nimic comun cu iubirea de tara, patriotismul, respectul fata de legi si spiritul democratic. Chiar daca democratia este dura, trebuie acceptata ca si “dura lex sed lex”.

Distribuie pe Facebook

George Olteanu

See Full Bio