Sunt negru de supărare și aș fi vrut să scriu pe larg, ca un obișnuit al arenelor, despre „cazul Colțescu”. Să scriu despre pandemia comportamentului necivilizat de pe stadioane (includ și pe cele din Vest), pe de o parte, iar pe de alta, despre ipocrizia, nedreptatea și judecata pripită în acest caz concret. A intervenit și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care dezvoltă ce înseamnă „negru” în limba română, cuvânt fără nicio conotație rasistă. Cine să-l asculte? Oficiali ai FRF s-au antepronunțat deja… Da. Colțescu a fost inabil, dar momentul nu era la o cafea, ci în tensiunea unui meci important. Nu-i caut, prin aceasta, scuze. Mi-am regăsit liniștea citindu-l pe ziaristul maghiar Pataki Tamaș. În ziarul „Magyar Nemzet”, el îi ia apărarea lui Colțescu: „doar l-a indicat ca fiind cel negru”; „Așadar, astăzi, „je suis” este românesc”. Colțescu n-a folosit vocativul – „Negrule”, asta este cheia! Este părerea mea.
Când Simona Halep a câștigat Roland Garros, în „Charlie Hebdo” a apărut o caricatură descalificantă pentru revistă, cu accent clar rasist, sugerând cuvântul „țigan” care se ocupă de „ferrailles” (fiare vechi)… Nimeni nu s-a sesizat pentru că Vestul nu este Est. Colțescu este pe cale să fie linșat mediatic, pentru că România nu este… Franța, ca să ne menținem în aria exemplului de mai sus. Cât despre ieșirea de pe teren este de discutat!
Scriu despre Alianța pentru Unirea Românilor. Partidul acesta a sprintat pur și simplu pe eșichierul politic. Analiști politici sau confrați politici din alte partide s-au repezit să-i caute, ca de obicei la noi, punctele slabe. I le-au găsit în componență: „prea multe rude!” Cel mai puternic reproș este acesta: „este partid ultra”. Este naționalist, de extremă dreaptă. Este ceva în genul altor partide europene, cu limbaj agresiv, extremist. Și lista este lungă, asemănările fiind găsite în profilul unor partide ca FIDESZ (Ungaria), Partidul Progresist (Serbia), AKP (al lui Erdogan), Vox (Spania), AfD (Germania).
În platforma sa, unirea cu Republica Moldova este precumpănitoare. Urmează egalitate de șanse, meritocrație, stat de drept, libertate, exploatarea sustenabilă a resurselor materiale și umane, respect pentru proprietate ș.a.m.d. Se autocaracterizează: conservator, patriot, naționalist, unionist. Neagă „ștampila” de extremist.
Reiau o știre aparte. La numai două zile de la victoria (ținând cont de scorul electoral) în alegerile parlamentare… 15.000 de români s-au înscris în AUR în 24 de ore!!! S-a bătut monedă și pe faptul că partidul ar fi beneficiat și de o confuzie: alegătorii Alianței pentru Unirea Românilor i-ar fi oferit un număr important de voturi… Cum-necum, să luăm act de intrarea vijelioasă în scenă a Alianței pentru Unirea Românilor. Este greu să-i prevezi acum viitorul. Depinde, în bună măsură, de conducerea partidului (competență, strategie, acțiune concretă), de calitatea membrilor de partid și – esențial! – de inserția partidului în evoluția societății românești și a climatului european, internațional. Nu m-aș grăbi să etichetez deja partidul, nici pe liderii săi, dar cu siguranță mesajul patriotic clar, direct, fără echivoc va atrage în continuare.
