Are 80 de ani, este numai piele și os, ca să audă ce îi spui trebuie să îi vorbești foarte tare, are o privire pierdută de bătrân decrepit, iar după ce și-a coborât izmenele până la genunchi am constatat că are o „sculă” încă foarte verde! Bravo, tataie! Să faci o boală venerică la vârsta asta și la felul cum te prezinți în fața unei femei este o performanță. Jos pălăria, sus izmenele, spune pentru toți cei care citesc această rubrică dacă ai vreun secret, ce mănânci, ce bei, ce pastile pregătitoare înghiți și, mai ales, ce vârstă are doamna care te-a îmbolnăvit.
Venise pregătit. A scos dintr-un buzunar o hârtie de 10-15 cm, pe care, cu un scris scălâmb, s-adestăinuit:
„Pe 12 februarie seara a apărut durere pe capu’ penisului (l-am dezinfectat cu urină). Pe 15 februarie am avut scurgeri picături solide gălbui. Câteva. Am mers la farmacie fără rețetă și mi-a dat… 1/3 zile și crema… 10 zile. Pe 16 februarie s-a umflat penisu’ și mă doare. Am scurgeri de lichid – rare. Să fie sculament? Am o concubină, de fapt o prietenă, care îmi gătește și îmi face curățenie. Are 60 și ceva de ani”.
I-am confirmat că în jargonul mioritic boala chiar așa se numește. Tratamentul primit a fost o prostie, iar dacă scurgerile de puroi ar fi continuat, ambele testicule puteau să ajungă la mărimea unui ou de struț. Când m-a întrebat dacă mai are voie să facă sex, i-am spus o altă zicere din popor: „Bărbatul face până poate, iar femeia – până la moarte!”