Consiliul Judeţean
Avem, după alegerile din 5 iunie, o nouă conducere la Consiliul Judeţean şi la Primăria Piteşti (cele mai importante instituţii din Argeş). Evident, noii lideri au propriile principii de lucru, propriile obiective la „guvernarea” locală. Sunt câteva lucruri însă de care aceştia trebuie să ţină cont dacă vor să performeze în actul de administraţie…
Fără bani pe culori politice
Consiliul Judeţean are conducere social-democrată… de când se ştie. 75 dintre comunele Argeşului au aceeaşi culoare politică. Una dintre greşelile pe care fostele conduceri le-au făcut în mod repetat a fost alocarea banilor către localităţi în funcţie de criteriul politic. Ce vină au însă locuitorii că au primar liberal şi nu social-democrat? Oare ei nu au nevoi ca oricine? Oare culoarea politică este mai importantă decât nevoia de dezvoltare a unei localităţi? Dacă se va ţine cont de acest aspect, al alocării judicioase a fondurilor, toată lumea va avea de câştigat. Fie şi numai respect, şi tot ar fi ceva pentru Consiliul Judeţean!
Fără cârpeli la drumuri
Consiliul Local Piteşti
Cam 100 de kilometri de drumuri şi-au propus anual să reabiliteze cei de la Consiliul Judeţean. Din păcate, au lipsit strategiile coerente în acest sens, iar acum drumurile din sud sunt la pământ. Au fost preferate cârpelile ieftine, iar zona de nord a fost avantajată din punct de vedere al investiţiilor în infrastructură. De aceea mai că îţi vine să râzi când auzi că autorităţile judeţene au făcut un plan pentru dezvoltarea… turismului în sudul judeţului! Înainte de încheierea mandatului său de preşedinte, Florin Tecău a spus că în acest an drumurile din sud sunt prioritate „zero”. Oare noua conducere a Consiliului Judeţean va ţine cont de acest lucru? Pe de altă parte, trebuie continuate parteneriatele cu judeţele vecine pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de interconectare.
Turism la înălţime
Zilele trecute am fost într-un parc de distracţii acvatic din Bucureşti. De fapt, era la km 13 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti, la margine de oraş. Am dat acolo peste oameni din multe zone ale ţării, dar şi peste cetăţeni din Franţa, Anglia, Muntenegru ori Spania. De ce Argeşul nu ar putea pune în valoare fantasticul brand Dracula şi să aibă un parc tematic tot lângă autostradă? Într-o discuţie particulară cu noul preşedinte al Consiliului Judeţean, Dan Manu, am ridicat această problemă. Părea interesat de idee. Vom vedea dacă îi va da curs, deoarece o astfel de abordare ar însemna un număr mare de turişti în Argeş. În plus, trebuie făcut totul pentru continuarea investiţiei de la Moliviş şi să nu se mai repete greşelile de acolo. Mai există proiecte pentru staţiuni montane de schi şi în Iezer, şi în Leaota, aşa încât exemplul Moliviş ar trebui să fie cel care să ne dea de gândit. Să învăţăm, cum se spune, din greşeli.
Atenţie la fondurile europene!
Argeşul are o tradiţie în accesarea fondurilor europene pentru proiecte importante, doar că unele dintre acestea au dat mari bătăi de cap şi s-au lăsat cu returnarea banilor la UE. Vorbim aici şi despre proiectul de la Moliviş, dar şi despre cel de reabilitare a drumului turistic Muşăteşti – Poienile Vâlsanului. De asemenea, DNA a intrat pe fir pentru alte două proiecte cu fonduri UE – reabilitarea unor şcoli şi construcţia unui nou pod la Căteasca. Dan Manu ne declara recent că prioritatea sa va fi accesarea acestor fonduri. Pentru asta a pus la punct o echipă cu sarcini clare, încercând să evite greşelile trecutului. Să sperăm că aşa va fi!
Piteşti, capitală de regiune
La nivel declarativ, toţi foştii şefi ai judeţului au spus că se zbat pentru ca Piteştiul să fie capitală de regiune. Discuţia despre regionalizare va fi reluată, după cum a spus premierul Dacian Cioloş, deşi nu actualul Executiv îşi va asuma punerea sa în operă. Cel mai probabil, partidul care va câştiga alegerile parlamentare în toamnă va face acest lucru. Preşedintele Dan Manu a declarat că va face toate eforturile pentru ca Piteştiul să fie capitală de regiune. Că se va bate la Bucureşti pentru acest lucru. Aşa să fie! Nu de alta, dar ar fi păcat ca municipiul reşedinţă pentru judeţul cu cele mai mari exporturi din ţară să se închine în faţa Prahovei sau, mai rău, Alexandriei (unele instituţii deconcentrate din judeţ deja o fac!).
Să nu neglijăm cultura!
Desigur, este importantă infrastructura. Dar dacă ne respectăm trecutul şi cultura, ne respectăm şi prezentul, şi viitorul. Aşa că autorităţile judeţene nu trebuie să renunţe sub nicio formă la a sprijini consistent cultura din judeţ. Avem, slavă Domnului, cu ce să ne lăudăm: muzee, edificii străvechi, mănăstiri, case memoriale… Să nu se renunţe nici la ideea preluării clădirii Brătienilor de la Ştefăneşti în care funcţionează Centrul de Cultură „Brătianu”! Ar fi mare păcat să se piardă un asemenea obiectiv de importanţă naţională doar pentru că imobilul şi terenul au fost retrocedate! De asemenea, Centrul de Promovare şi Conservare a Tradiţiilor Populare are nevoie de un sediu adecvat (hai mai repede cu sediul de la fostul cinematograf „Lumina”!). Multe obiective au nevoie de reabilitare, aşa că e nevoie de fonduri şi la acest capitol. Există şi proiectul „Drumul Capitalelor” care să lege fostele capitale ale Ţării Româneşti – Curtea de Argeş, Câmpulung Muscel, Piteşti (cetate domnească), Târgovişte şi Bucureşti. Nu ar strica să fie pus în valoare!
Continuitate
Un păcat de care suferă, de regulă, cei care vin la putere este să dea la o parte ce s-a făcut înaintea lor şi să o ia de la zero. Ei bine, noua echipă de la conducerea Consiliului Judeţean pare să aibă înţelepciunea de a nu face această greşeală. E nevoie şi de continuitate în proiectele bune realizate (pentru programele de asistenţă socială şi protecţia copilului, în domeniul cultural, investiţii în sănătate). E de muncă, s-au făcut multe erori şi înainte, dar important este să nu dărâmăm, ci să construim!
Un nou început
Despre un nou început vorbim şi la Piteşti. Cornel Ionică a trecut de la statutul de viceprimar la cel de primar şi pare să aibă experienţî în domeniu. Mai ales că a lucrat ani la rând cu Tudor Pendiuc, cel aflat acum la catedră. De altfel, multe dintre realizările din Piteşti în ultimii 16 ani li se datorează celor doi, care au lucrat în tandem. Este şi foarte greu în acest moment să separi ce a făcut unul şi ce a făcut celălalt. Important este că primarul Cornel Ionică pune accent pe accesarea de fonduri europene, în condiţiile în care cele mai importante proiecte din ultimii ani s-au făcut tot cu bani de la UE. Amintim aici reabilitarea urbană, Parcul Lunca Argeşului, pasajul rutier de la Podul Viilor, reabilitarea podurilor peste râul Argeş şi peste Râul Doamnei… La orizont se arată un nou pod peste Argeş, pasaje rutiere, o sală polivalentă… „Dacă ratăm trenul fondurilor europene nu ne iartă nimeni!”, a spus Cornel Ionică. Piteştiul este unul dintre puţinele oraşe din ţară în care nu s-au dat rateuri majore la proiectele cu fonduri europene (excepţia este reabilitarea Colegiului Naţional „I.C. Brătianu”, vina fiind însă a constructorului care nu a avut capacitatea de a face faţă unei asemenea investiţii; acum, municipalitatea a alocat fonduri de la bugetul local pentru a termina lucrările). Sunt, aşadar, premise pentru o dezvoltare armonioasă a Piteştiului…
La ţară…
29 de primari de la ţară sunt noi după alegerile locale din 5 iunie. Şi ei trebuie să ţină cont de lucrurile bune făcute de predecesorii lor şi să facă totul pentru a accesa cât mai multe fonduri europene. Primarii mai vechi ştiu, teoretic, ce au de făcut. Este însă nevoie de mai multă implicare pentru atingerea unor standarde de viaţă asemănătoare celor din Occident: apă, canal, străzi asfaltate, locuri de muncă prin atragerea de investitori, facilităţi pentru cetăţenii cu probleme. Sunt, de asemenea, premise pentru crearea mult doritei zone metropolitane Piteşti, măcar din punct de vedere al unui transport civilizat din care să fie scoase maxi-taxi-urile şi să se pună accent pe autobuze (de preferinţă cele ale „Publitrans”). Treabă, aşadar, este multă de făcut! Voinţă s-ar părea că există. Se va pierde ea pe drumul… intereselor de tot felul sau, în sfârşit, va prima interesul cetăţenilor?
Claudiu DIŢA
