Un mandat, doi preşedinţi – Ziarul Argeşul

Florin Tecău

Se apropie alegerile, deci în curând va lua sfârşit încă un mandat de activitate. Drept urmare, e un bun prilej să vedem ce au făcut până acum guvernanţii locali. Cea mai bună analiză este la Consiliul Judeţean, care în acest răstimp a avut doi preşedinţi: Constantin Nicolescu (care a trebuit să părăsească funcţia din cauza unui raport al Agenţiei Naţionale de Integritate) şi Florin Tecău. Niciunul nu mai candidează la şefia consiliului, aşa încât articolul de faţă nu are decât rol de informare, nicidecum de promovare a imaginii celor doi.
Neîmpliniri
Tocmai de aceea vom începe cu ceea ce nu s-a făcut. Iar aici vorbim despre staţiunea Moliviş, ratarea proiectului de modernizare a drumului turistic Muşăteşti-Poienile Vâlsanului, negăsirea unui sediu pentru Centrul de Promovare şi Conservare a Tradiţiilor Populare, reabilitarea a foarte puţine drumuri judeţene, nerealizarea liniei de metrou uşor Piteşti-Mioveni, ratarea construirii unui spital regional. Destule neîmpliniri, aşadar! Sunt însă şi lucruri bune care s-au făcut…
Infrastructură
La capitolul infrastructură, Consiliul Judeţean se laudă cu reabilitarea a peste 100 km de drumuri judeţene şi comunale în fiecare an (uneori, însă, doar cârpeli).

Constantin Nicolescu

Sunt şi proiecte privind îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de turism prin fonduri europene – modernizarea DJ 734: Voineşti (DN 73)-Lereşti-Voina, Km 0+000-19+840, L=19,84 km. În plus, există investiţiile din mediul rural susţinute de Consiliul Judeţean prin cofinanţări sau fonduri accesate de la Guvern (prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală).
Administraţie publică
La acest capitol, Consiliul Judeţean pune pe primul loc dezvoltarea parteneriatului cu ISU Argeş în vederea modernizării, dotării şi integrării în serviciul de urgenţă la nivel regional. În cadrul proiectului a fost dotat ISU cu autospeciale de intervenţie moderne.

„La nivelul administraţiei judeţene se va continua efortul de susţinere a IMM-urilor în vederea creşterii economice a judeţului Argeş, fiind susţinute proiectele de accesare a fondurilor europene, privind înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor. Un proiect important vizează implementarea programului electronic de proiectare, dezvoltare urbană şi cartografiere a judeţului. În plus, menţionăm finalizarea proiectelor de alimentare cu gaze pentru cinci localităţi (Albeştii de Argeş, Albota, Lereşti, Popeşti) şi realizarea de proiecte noi de alimentare cu gaze”, arată Consiliul Judeţean în răspunsul trimis redacţiei noastre cu privire la obiectivele realizate.
Sănătate
La capitolul sănătate, Consiliul trece la loc de frunte dotarea, reabilitarea şi reorganizarea clădirilor Spitalului de Pediatrie Piteşti, realizarea Centrului de Primiri Urgenţe a aceleiaşi unităţi medicale, cofinanţarea proiectelor de modernizare şi reorganizare a Spitalului Judeţean prin reabilitarea blocului operator, reorganizarea şi modernizarea Unităţii de Primiri Urgenţe, achiziţionarea angiografului şi includerea Secţiei de Cardiologie şi a Laboratorului de Angiografie în Programul Naţional de Boli Cronice Cardiovasculare. Pe listă figurează şi alte investiţii la spitalele din Argeş, precum şi deschiderea unor unităţi medico-sociale.
Învăţământ şi tineret
Asigurarea necesarului de microbuze şcolare (61) destinate transportului elevilor din zonele greu accesibile, derularea în continuare, în bune condiţii, a Programului „Lapte şi corn”, încurajarea consumului de fructe în şcoli, finanţarea şi derularea programului de introducere a apei curente în toate şcolile şi asigurarea surselor financiare pentru construcţia şi modernizarea grupurilor sanitare în toate unităţile de învăţământ din mediul rural sunt cele mai importante realizări, la care se adaugă cele privind învăţământul special. În plus, Consiliul Judeţean a finanţat un program de sprijinire a elevilor şi studenţilor prin burse sociale, burse de studiu şi burse de merit.
Asistenţă socială
Asistenţa socială a „mâncat” cea mai mare parte a bugetului Consiliului Judeţean an de an. Pe lângă indemnizaţiile acordate, Consiliul s-a ocupat de restructurarea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională Tigveni, de Centrul de recuperare şi reabilitare Vultureşti, de extinderea Complexului de servicii pentru copiii cu handicap Trivale, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale din cadrul Centrului de Zi Valea Mare Ştefăneşti, reabilitarea şi modernizarea Complexului de Servicii pentru Copii cu Dizabilităţi Costeşti, înfiinţarea căminelor de bătrâni prin reabilitare, modernizare şi dotarea spitalelor de la Mozăceni, Domneşti şi Rucăr, reabilitarea Spitalului de Geriatrie Ştefăneşti.
Cultură şi religie
Finalizarea proiectului cu finanţare europeană de reabilitare şi modernizare a Complexului Muzeal Goleşti este, poate, cel mai important obiectiv atins. Consiliul a continuat să organizeze „Sărbătorile Argeşului şi Muscelului”, dar durata acestora a fost restrânsă. Sprijinirea cultelor religioase prin alocarea sumelor necesare construirii şi/sau conservării lăcaşelor de cult şi a bisericilor monumente istorice şi asigurarea surselor financiare pentru plata personalului neclerical sunt alte obiective realizate.
Turism
Poate că în domeniul turismului au fost cele mai mari dezamăgiri. Nu s-a reuşit finalizarea staţiunii Moliviş, ce să mai vorbim despre începerea unora noi în Leaota; drumul turistic Muşăteşti-Poienile Vâlsanului s-a surpat, iar Consiliul a trebuit să dea înapoi Uniunii Europene banii; cetăţile Oratea şi Poenari nu au fost modernizate. În schimb, s-a reuşit reabilitarea castrului roman Jidova.
Protecţia mediului
Cel mai important proiect este „Managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş”: închiderea Depozitelor de la Albota, Mioveni, Curtea de Argeş, Costeşti şi realizarea Staţiilor de Transfer; realizarea celulelor de depozitare a deşeurile din cadrul Depozitului Ecologic Albota; crearea infrastructurii necesare pentru pre-colectare şi colectare a deşeurilor.
Relaţii externe
Judeţul Argeş a reprezentat România în Italia la Expo Milano 2015. A continuat dezvoltarea cooperării descentralizate cu departamentul Savoia – Franţa, cu municipalităţile Jelgava – Letonia şi Turkler – Turcia.