Căminul Cultural

La final de săptămână, comuna Lereşti îmbracă straie de sărbătoare. Cu mic, cu mare, localnicii sunt invitaţi sâmbătă, la ora 18, să petreacă împreună o seară de neuitat la Căminul Cultural, unde are loc prima ediţie a Balului Gospodarilor. Portul popular autentic este ţinuta obligatorie a evenimentului organizat de Primăria Lereşti. Iar intrarea este liberă – ne dă de veste Marian Toader, primul gospodar al localităţii cu oameni destoinici şi meleaguri pitoreşti. „La Balul Gospodarilor, poveştile, tradiţia şi voia bună se împletesc adânc în sufletele noastre. De pe scenă, Ane Marie Brătulescu, Georgiana Alina Cicu, George Catrinoiu şi Octavian Nicolae Buzea ne unesc în horă, sârbă, ungurică şi brâul ăl bătrân, aşa cum doar la noi se cântă şi se joacă. Poveştile celor mai în vârstă şi alte surprize aduc balului trăirea de altădată”, dă din… casă primarul Lereştiului.

 Atestare documentară: anul 1414

Sate: Lereşti, Voineşti, Pojorâta

Locuitori: 4.560

Suprafaţa: 14.069 ha

Sărbători locale: Festivalul covrigilor cu ou şi ziua localităţii (28 mai)

Primăria Lereşti

„Nerespectarea trecutului compromite viitorul”

Aflat la primul său mandat, primarul comunei Lereşti, Marian Toader, continuă proiectele începute de predecesorul său, ducând mai departe munca administraţiei locale. Faptul că la şedinţele Consiliului Local toate hotărârile sunt votate în unanimitate spune multe despre abilităţile de comunicare ale edilului-şef. „Nerespectarea trecutului compromite viitorul. Eu merg pe stabilitate şi continuitate. Mi-am propus să îmbunătăţesc, împreună cu echipa de care sunt mândru, imaginea de comună europeană. Să-i dăm drumul la economia locală! Cu un aşa potenţial, este păcat ca Lereştiul să nu fie promovat din toate perspectivele – turistice, culturale, artistice, etnografice, istorice etc”, a spus primarul Marian Toader.

De remarcat şi colaborarea Primăriei şi Consiliului Local Lereşti cu Asociaţia Culturală Lereşti-Muscel (preşedinte, preotul Alexandru Pahonţu), Asociaţia „Alunelul” (preşedinte, Marin Ionel), Asociaţia „Cultul Eroilor” – filiala Lereşti (preşedinte, Gheorghe Niţică) etc.

Marian Toader

Aşezare geografică

Comuna Lereşti este situată în nordul judeţului, în pitoreasca zonă a Muscelului. Din şoseaua naţională Piteşti-Câmpulung-Braşov-DN 73, la kilometrul 54 se desprinde spre stânga un drum judeţean, asfaltat, care duce la cabana Voina, aşezată la baza masivului Iezer-Păpuşa. Şoseaua trece prin satele Voineşti şi Lereşti care, împreună cu satul de rudari Pojorâta, formează comuna Lereşti.

Lereştiul este aşezat pe partea stângă a Râului Târgului, de o parte şi de alta a drumului judeţean 734, fiind străjuit armonios de două dealuri lungi şi împădurite. Casele curate apar vesele din pâlcurile de pomi şi te fac să le bănuieşti de la distanţă frumuseţea localităţii ce are aspectul unui orăşel de munte. Găsim aici un aer curat, fără umiditate, tocmai bun pentru o staţiune climaterică.

Istorie

Descoperirea arheologică din punctul „Măilătoaia” situat pe „Malul lui Cocoş” din satul Voineşti, efectuată de elevii şcolii din localitate sub directa îndrumare a profesorului de istorie Marin Bădescu şi a învăţătorului Constantin Becleanu, în cadrul concursului „Căutătorii de comori” din toamna anului 1969, duce istoria comunei Lereşti până în perioada daco-romană; mai exact în secolul al doilea după Hristos.

Primul document care atestă numele de „Lereşti” este actul emis de Mircea cel Bătrân la 1414, prin care „întăreşte” lui Ion, Burcea şi Calian satul Braniştea Urasei, ocina la Vadul Şercaei şi „o stână în muntele Lereşti”, scutite de dări şi de slujbe. De la acest munte îşi trage şi localitatea numele de Lereşti.

O comună cu oameni credincioşi şi gospodari

Puncte tari

– Conducerea administrativă – mereu cu faţa spre viitor;

– Reţea de apă în toată comuna;

– Reţea de gaze – 90%;

– Canalizare – 80%;

– Drumuri comunale asfaltate – 80% (până la finalul anului sunt 100% modernizate);

– Ateneul „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu” unde fiinţează: cinematograful rural „Elisabeta Bostan”, o expoziţie etnografică particulară, o galerie de artă şi un atelier de creaţie unde lucrează artistul Bob Nicolescu.

– Fabrica de cidru, singura de acest profil din ţară;

– Alţi agenţi economici care le oferă oamenilor locuri de muncă în domenii precum: prelucrarea maselor plastice şi a lemnului, confecţii metalice, croitorie etc.;

– Cimitirul eroilor internaţionali, cu victime din Primul Război Mondial, unde îşi dorm somnul de veci 729 de soldaţi români, germani şi austrieci identificaţi, neidentificaţi şi necunoscuţi (cel mai mare din România);

– Biserica „Înălţarea Domnului” Lereştii de Jos, unde se află Monumentul Eroilor din Primul şi al Doilea Război Mondial şi mormântul generalului Vasile Milea;

– „Zestrea naturală” şi peisajul oferit de: Masivul Iezer-Păpuşa, Lacul Iezer, Barajul Râuşor.

Costumul popular purtat cu mândrie de localnici

Puncte slabe

– Locuri de cazare insuficiente la pensiunile agroturistice;

– Din ce în ce mai puţini crescători de animale domestice;

– Scăderea efectivului de ovine, bovine, caprine.

Ameninţări

– Îmbătrânirea populaţiei;

– Migrarea elevilor către şcolile din oraş.

Oportunităţi

– Preţurile încă accesibile ale terenurilor care beneficiază de toate utilităţile (zonă exploatată încă insuficient din punct de vedere turistic, de persoanele interesate să dezvolte o afacere în domeniu ori să-şi construiască pe aceste meleaguri feerice o casă de vacanţă);

– Termele romane din satul Voineşti (obiectiv ce merită să fie pus în circuitul turistic al judeţului).

– Dezvoltarea turismului gastronomic în golurile alpine. Turiştii cazaţi în pensiunile din comună pot face drumeţii până la stânele ciobanilor (cel puţin 6-7) pentru a se delecta cu preparate tradiţionale (bulz, jintiţă, balmoş, pastramă etc.);

– Baza sportivă cu două terenuri de fotbal disponibilă şi pentru sportivii aflaţi în cantonament (nocturnă, apă caldă şi alte facilităţi);

– Fabrica de bere, aflată în construcţie;

– Revigorarea sectorului zootehnic prin înfiinţarea fermelor de animale ar putea fi un loz câştigător pentru investitori;

– Oportună ar fi şi înfiinţarea unor ateliere de meşteşuguri (împletirea coşurilor din nuiele, confecţionarea măturoaielor).

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio