* Chirurgia cardiacă, un deziderat la Spitalul Judeţean

Cea mai recentă statistică a DSP Argeş arată înfiorător: numărul argeşenilor care suferă de boli grave, pe toate palierele, este într-o creştere accentuată. Afecţiunile cardio-vasculare sunt în top, numărul hipertensivilor depăşind bariera de 100.000 cazuri la finele lunii august. Cei cu cardiopatii ischemice completează lista bolnavilor cu încă 42.500 cazuri. Iată cât este de grav: anul trecut, în aceeaşi perioadă, hipertensivi erau aproximativ 90.000, iar cei cu cardiopatii ischemice sub 40.000.

Campania noastră – „Atenţie la sănătate!”

Având la bază acest fond mai mult decât îngrijorător, ziarul „Argeşul” dă startul unei campanii care aduce în atenţia opiniei publice principalele cauze ale afecţiunilor grave, dar şi posibilităţile de prevenţie şi tratament disponibile în judeţ la momentul actual.

Dr. Daniel Blăjan, medic primar cardiolog

Săptămâna aceasta este dedicată bolilor de inimă, iar şeful secţiei de cardiologie a Spitalului Judeţean, dr. Daniel Blăjan, ne-a oferit informaţii preţioase despre cele mai răspândite afecţiuni cardio-vasculare.

Bolile de inimă, în top

„Ca peste tot în ţară şi în lume, incidenţa afecţiunilor cardio-vasculare ocupă şi la noi în judeţ un loc fruntaş – atât la morbiditate, cât şi la mortalitate. Cei mai mulţi pacienţi vin la Spitalul Judeţean cu insuficienţe cardiace decompensate, dar şi cu boli coronariene, acute şi subacute. În general, ele apar şi sunt atât de numeroase pentru că durata de viaţă a indivizilor a crescut în general, iar unele dintre aceste afecţiuni apar cu cât vârsta e mai înaintată. Sunt frecvente, de asemenea, în perioadele când se produc schimbări de temperatură, cum se întâmplă şi acum. Extremele de temperatură (foarte scăzute sau foarte ridicate) sunt la fel de periculoase, pentru că suprasolicită organismul” – spune dr. Daniel Blăjan.

Regim şi atenţie la intemperii

– Ce le recomandaţi persoanelor care se ştiu cu inima?

– Respectarea tratamentului medicamentos este una dintre primele reguli. Apoi, pe cât posibil, indivizii care se ştiu coronarieni sau cu alte afecţiuni cardiace trebuie să evite contactul cu temperaturile joase, să nu iasă din casă devreme sau seara târziu, ci la prânz. Vara e exact invers: e bine să se ferească la orele amiezii şi să iasă dimineaţa şi seara. Pe de altă parte, respectarea regimului alimentar este foarte importantă. De regulă, asta înseamnă fără sare şi fără grăsimi animale, să nu fumeze şi să nu facă eforturi fizice mari în condiţii extreme de temperatură. Spre exemplu, problemele coronariene se acutizează frecvent iarna, când este foarte frig şi pacienţii ies să facă pârtie, să deszăpezească. Este şi expunere la frig, este şi efort mare în condiţii de stres. Foarte mulţi apar la spital cu infarct sau cu decompensări grave, după ce au dat la lopată.

Pacienţi şi aparţinători la cardiologie

Atenţie şi pentru oamenii sănătoşi

– Dar un om sănătos cum se poate proteja?

– În cazul unui om sănătos, măsurile sunt cam aceleaşi, doar că intensitatea lor nu trebuie să fie atât de riguroasă. Teoretic, nicio persoană nu ar trebui să se expună o perioadă îndelungată la temperaturi negative, să stea în geruri şi viscol. Dacă pacienţii observă o modificare în starea lor generală, ar fi ideal să se prezinte la medicul de familie şi să relateze problemele. Iar în cazul simptomelor severe, să se prezinte la serviciul de urgenţă. În principiu, un pacient care se ştie cu o afecţiune cardio-vasculară este un pacient care trebuie urmărit pe parcursul întregii vieţi. Majoritatea sunt afecţiuni cronice. Unele dintre ele au însă avantajul că, dacă pacientul este monitorizat şi respectă indicaţiile, evoluţia este favorabilă pe termen foarte lung fără să apară complicaţii majore.

Investigaţii şi intervenţii

– Ce alte tratamente există?

– În afară de tratamentul medicamentos pe care orice pacient cardiac trebuie să-l urmeze aproape toată viaţa, în funcţie de specificul fiecărei afecţiuni, există şi alte tratamente. Spre exemplu, în cazul coronarienilor, fie că au avut un infarct sau numai simptome de tip anginos – stabile sau instabile (n.r. – preinfarct, cum se numeau înainte) – există posibilitatea investigaţiilor suplimentare şi, în cazurile în care se impune şi există indicaţie din punct de vedere al ghidurilor de tratament, se pot practica intervenţii asupra coronarelor. De menţionat că nu toate afecţiunile coronariene beneficiază de un tratament de tip intervenţional. În funcţie de tipurile leziunilor, boala poate avea indicaţie de reparare instrumentală sau indicaţie chirurgicală.

Transplant de inimă la Judeţean?

– Care sunt lipsurile la momentul actual?

– Transplant în Argeş nu se face, fiindcă nu avem chirurgie cardiacă. Dar se preconizează că în noul corp de spital care este deja proiectat va funcţiona un asemenea serviciu. În ceea ce priveşte inovaţiile la nivel global, pot să vă spun că suntem cam la zi cel puţin cu tratamentele medicamentoase. Există şi la noi medicamente de ultimă generaţie, atât pentru pacienţii coronarieni, cât şi pentru pacienţii hipertensivi, dislipidemici şi cei cu insuficienţă cardiacă. Şi tratamentele intervenţionale care se fac în laboratorul de angiografie coronariană sunt tratamente cu stenturi de ultimă generaţie.

Distribuie pe Facebook

George Olteanu

See Full Bio