Astăzi a avut loc la Consiliul Judeţean, la iniţiativa Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş, o dezbatere cu tema „Turismul argeşean – prezent şi perspective”.
La eveniment au fost şi reprezentanţi ai agenţilor economici din judeţ, dar şi primari – în special din zona de nord, montană. Subiectul cel mai fierbinte îl reprezintă în continuare prezenţa în număr foarte mare a urşilor în zone turistice importante, autorităţile fiind depăşite de situaţie.
Frica şi turiştii
Din 27 martie, cetatea Poenari, unul dintre cele mai importante obiective turistice din judeţul nostru, este închisă pentru turişti din cauza urşilor care le pot pune oricând viaţa în pericol. Cum accesul la cetate este acum posibil doar pe cele 1.480 de trepte care urcă direct prin pădure, posibilitatea unor întâlniri cu urşii care să aibă urmări nedorite este foarte mare.
O posibilă variantă, luată în calcul de autorităţi, ar fi montarea unui gard electric care să sperie urşii (fără să îi rănească şi care să fie nepericulos pentru oameni) şi să îi ţină la distanţă. Măcar până când Consiliul Judeţean Argeş va finaliza proiectul propriu de montare a unui mijloc mecanizat de transport, pe cablu (funicular, de exemplu), astfel încât turiştii să nu mai fie în pericol. Proiectul este complementar celui de consolidare şi reabilitare a cetăţii cu bani europeni, procedurile de achiziţie publică în acest sens fiind avansate.
„Nu îmi fac iluzii că numărul urşilor va scădea semnificativ în următorii doi-trei ani. Dar nici nu putem sta cu mâinile în sân de teamă că strigă ONG-urile de protecţia animalelor sau Uniunea Europeană! Am luat legătura cu alte ţări şi am întrebat dacă primesc urşi de la noi la ei, dar nici nu au vrut să audă! Pe de altă parte, este şi o lipsă de fermitate din partea autorităţilor române, sunt probleme legislative care trebuie rezolvate cât mai repede! Deja urşii au coborât în zone precum Albota, Topoloveni. Cât despre cetatea Poenari, nu ne permitem niciun risc, chiar dacă faptul că o ţinem închisă ne aduce un prejudiciu de imagine şi financiar – 200.000 lei pe an”, a spus Dan Manu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş.
Inconştienţii
La rândul său, Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş care administrează cetatea Poenari, a spus că sunt persoane care se aventurează pe scările spre cetate, în ciuda interdicţiilor, şi face un apel către turişti să înceteze cu o astfel de practică periculoasă. Pe de altă parte, un alt apel îi vizează şi pe agenţii economici din zonă care includ în ofertele lor turistice şi vizitarea cetăţii, deşi aceasta este închisă. În mod eronat, astfel, turişti din toată ţara ajung la cetate şi devin frustraţi că nu pot urca, iar unii dintre ei riscă trecând dincolo de garduri şi aventurându-se în pădure. „Prioritară este siguranţa oamenilor”, a subliniat Cornel Popescu.
Avertisment
Ion Sănduloiu, directorul Serviciului Public de Salvamont Argeş, afirmă că a atras atenţia că se va ajunge aici încă de acum câţiva ani. „Ursul are mirosul de 6-7 ori mai puternic decât un câine. Am făcut apel la oameni să nu mai facă grătare de-a lungul Transfăgărăşanului, deoarece urşii vin după mâncare şi de la mari distanţe dacă îi simt mirosul. De asemenea, sunt mulţi teribilişti care fac din întâlnirea cu urşii un eveniment de postat pe Facebook, de făcut selfi-uri şi altele asemenea”, a spus Sănduloiu care, cu puţin timp în urmă, spunea pentru cotidianul „Argeşul” că s-a schimbat foarte mult în ultimii ani comportamentul urşilor cărora oamenii le dau de mâncare din ce în ce mai des.
Peste 1.000 de urşi
Primarii şi oamenii de afaceri argeşeni au făcut apel la guvernanţi să ia măsuri. Simona Brătulescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, spune că s-a întâlnit recent cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, amândouă fiind din acelaşi partid, şi au discutat despre problema urşilor din Argeş al căror număr a crescut alarmant. „Am avut o întrevedere cu doamna ministru şi mi-a spus că în momentul de faţă se face un recensământ al urşilor, iar în funcţie de acesta se vor lua măsuri. Dar în condiţiile în care ar trebui să avem în Argeş maximum 280 de urşi, având în vedere teritoriul, noi avem peste 1.100, după cum reiese din datele deţinute la această oră de către minister. Probabil că după recensământ vor fi şi mai mulţi! Situaţia este critică, pagubele materiale sunt enorme. Pe de altă parte, ar fi trebuit vânaţi în acest an 150 de urşi la nivel naţional, dar numărul nu a fost atins. De ce? Şi pentru că unii primari nu trimit către minister documentaţiile necesare sau le trimit incomplete. Lucrurile sunt însă scăpate de sub control şi e nevoie să se ia urgent măsuri!”, a spus Simona Brătulescu.
Experiment
Dan Manu a făcut ieri şi o dezvăluire. Acesta a spus că la Berevoeşti, localitate din care se trage, a funcţionat în perioada comunistă un centru de cercetare pentru urşi, la Râuşor. Scopul – crearea unui urs hibrid, între grizzley din America şi ursul nostru carpatin. Experimentul nu a reuşit, iar animalele au fost eliberate în sălbăticie. „Eliberarea animalelor în natură s-a făcut toamna, când nu se găsea mâncare în arealul natural al urşilor. Şi aşa s-a ajuns la situaţii în care, izolat, urşii veneau spre zonele locuite de oameni să îşi procure hrană. Iar acum s-a ajuns unde s-a ajuns şi din cauza legilor proaste, şi a unei lipse de fermitate, şi a turiştilor. Sunt şi vânător şi am vânat urşi, ştiu cum se comportă acest animal. În ultima vreme, a devenit semi-domestic din cauza hranei care i se dă, iar uneori atacă”, a mai spus Dan Manu.
Turism… şchiop
Aşadar, autorităţile şi oamenii de afaceri s-au întâlnit ieri să discute despre turismul argeşean. Dincolo de problema urşilor care afectează, evident, acest important sector de activitate – Argeşul numără anual peste 200.000 de turişti – este şi problema infrastructurii precare, subiect despre care am mai vorbit (Transfăgărăşanul, de exemplu, stă mai mult închis decât deschis, lipseşte protecţia faţă de avalanşe, reparaţiile se lasă aşteptate). Nu în ultimul rând, sunt obiective închise precum cetatea Poenari sau Omul de Fier de la Vidraru, deci nu produc bani (de teama urşilor), dar şi altele care zac în ruină (case memoriale, cetatea Oratea) şi nu sunt puse în valoare. Lipseşte o staţiune mult promisă de schi (nu cu observator astronomic şi turbărie, cum visau unii, dar măcar cu o pârtie de schi şi capacităţi de cazare!), nu avem un parc de distracţii, turismul ecumenic (religios) e… aşa şi aşa, unii preoţi argeşeni promovând cu sârg pelerinaje prin alte ţări în detrimentul unora pe plaiurile argeşene şi neajunsurile pot continua. O concluzie de ieri: Consiliul Judeţean şi CCIA vor avea stand la Târgul de Turism care se organizează anual la Romexpo. Pe de altă parte, şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului vrea să se implice pentru a dezvolta turismul argeşean. În fond, cu toţii am avea de câştigat. Dar ce facem cu urşii? Că degeaba avem zone şi obiective frumoase de vizitat, dacă nu putem să le vedem de teama sălbătuciunilor! Parlamentari de Argeş, se aude?
