Sute de catolici au murmurat: „Drum bun, părinte!”

De-acolo de sus, pesemne, sufletul preotului Iosif Cobzaru se va fi bucurat. A primit înzecit ceea ce a dăruit: dragostea frățească întru Cristos, Cel căruia i-a dedicat întreaga sa existență. Astăzi la ora 12,30 „Padre Iosif” cum i se mai spunea, a părăsit Piteștiul. Pentru totdeauna.

A IUBIT PITEȘTIUL

Iosif Cobzaru s-a născut la 9 aprilie 1950 în județul Neamț și după ce a urmat studiile teologice de rigoare, la doar 25 de ani a fost sfințit preot la Catedrala din Iași, de către episcopul Petru Pleșca. După ce a activat la parohia din Popești-Leordeni și apoi la Catedrala Sf Iosif din București, părintele Iosif avea să ajungă în municipiul nostru. Nu bănuia că va sluji aici mai mult de cinci, maxim 10 ani, conform cutumei. Totuși a simțit că aici este locul cel mai potrivit pentru a-L slăvi pe Regele Universului. A cunoscut urbea, împrejurimile dar mai cu seamă oamenii. S-a simțit „acasă”. Și nu a mai plecat timp de 30 de ani. Timp rodnic în care s-a ostenit pentru ca parohia pe care o administrează să înflorească. A reparat, restaurat, consolidat și a ridicat anexe ale bisericii Sf. Ap. Petru și Paul. Dar mai presus de orice, ca un bun păstor și-a condus turma pe calea mântuirii. De-a lungul atâtor ani avea să cunoască îndeaproape o mulțime de piteșteni dar și argeșeni romano-catolici din comunele învecinate. În treizeci de ani, câți copii nu a botezat, câte cununii n-a celebrat și pe câți nu a condus pe ultimul drum? Azi a fost rândul său. Așa a binevoit Domnul care a ales acestă zi de sfârșit de an, în care mica turmă să-și conducă păstorul. Ca-ntr-un joc al vieții și al morții…

CRINI ALBI ȘI LACRIMI

Sicriul cu trupul neînsuflețit a fost așezat cu o zi înainte în biserica pe care Iosif Cobzaru a iubit-o atât de mult. Azi dimineață peste două sute de oameni au participat atât la Sf. Liturghie cât și la Requiem-ul ce a urmat. Paradox al vieții: chiar astăzi Biserica Romano-Catolică cinstește mai mult decât oricând Sfânta Familie: Iisus, Maria și …Iosif. Despre această mare sărbătoare a vorbit și actualul paroh George Cherecheș în predica sa. De câte ori aducea vorba despre Dreptul Iosif, cel care l-a crescut și îngrijit cu atâta dragoste pe Pruncul Iisus, toți cei prezenți se gândeau la cel care purta cu atâta vrednicie Sfântului Iosif, cinstit azi. Imaginea de astăzi din biserica Sf. Ap. Petru și Paul este de neuitat. În cântările de slavă, în fondul sonor asigurat de orgă, pe zidurile locașului de cult se prefigurau brazii împodobiți strălucitor. Iar în mijlocul bisericii, în spațiul strâmt dintre bănci, sicriul acoperit cu sticlă. Părea că mulțimea credincioșilor îl ocrotește pe cel care a trecut daja pragul veșniciei. Laolaltă sclipirile multicolore ale globurilor și beculețelor din brazi cu lumânările și candele aprinse pentru blândul suflet care se înalță spre Tronul Ceresc.

SĂ-I DĂRUIASCĂ FERICIREA!

În cadrul Requiem-ului echivalent în cultul ortodox cu o slujbă de pomenire, preotul George Cherecheș, vizibil afectat de plecarea dintre noi a predecesorului său, a îndemnat mulțimea credincioșilor să se roage: „Să ne rugăm cu toții pentru ca Dumnezeu să dăruiască părintelui Iosif fericirea cuvenită sfinților în Patria Cerească în care merge!” Enoriașii s-au conformat și pe chipul multora se citea mâhnirea. Pentru toți laolaltă și pentru fiecare în parte, pierderea este imensă. Părintele Iosif făcea parte din viața lor, le știa necazurile, îi povățuia, le insufla puterea de a merge mai departe. Ca dovadă a prețuirii de care acesta s-a bucurat este amintirea zilei de 13 iunie a anului 2016. Era ultima dată când Iosif Cobzaru slujea în ziua Sf. Anton de Padova. Și atunci a anunțat retragerea sa. Sosise vremea pensionării. Toată lumea a plâns iar crinii care fuseseră aduși pentru Sf. Anton, i-au fost dăruiți lui.

TUDOR PENDIUC ÎNLĂCRIMAT

Printre alte calități de care dispunea, preotul Cobzaru avea și virtutea rară a prieteniei. De acest lucru și-a dat seama în decursul anilor, fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc. Vestea morții fratelui întru Cristos, l-a marcat profund pe fostul edil. Azi nu putea lipsi de la tristul eveniment în care și-a văzut pentru ultima dată prietenul. După serviciul divin, George Cherecheș a invitat pe oricine dorește să ia cuvântul, să vorbească despre fostul paroh. Iar Tudor Pendiuc a simțit nevoia să spună tuturor ce simte. A urcat câteva trepte în aproierea altarului și vizibil emoționat, cu glasul tremurat, a spus ce avea pe suflet: „În părintele Iosif am descoperit omenia, cu O mare. Am colaborat puțin instituțional din pozițiile pe care le aveam, eu ca primar și dânsul ca paroh. Dar despre bunătatea lui aveam să-mi dau seama mai târziu, după ce nu am mai fost în funcție. Nu-mi ceruse niciodată nimic, nu îmi era dator. Eu și familia mea am trecut, cum se știe, printr-o perioadă extrem de grea, am suferit enorm și pe nedrept, dar nu despre mine vreau să vă spun acum. Ci să subliniez și să-i mulțumesc totodată părintelui Iosif Cobzaru, pentru tot ce a făcut pentru mine. Și, atenție, eu nefiind membru al comunității catolice! A fost alături de mine și de familia mea în cele mai cumplite momente, așa cum nu au fost alții la care m-aș fi așteptat. Așa se cunoaște un prieten adevărat, în astfel de situații. Iar părintele Iosif și-a demonstrat noblețea sufletească. Nu am să-l uit nici eu nici familia mea cât vom trăi. Am să mă rog pentru sufletul lui. Dumnezeu să-l ierte!”

MULȚUMIM, PADRE IOSIF!

Fostul primar care a venit împreună cu soția sa, distinsa profesoară Gabriela Pendiuc, a adus un imens buchet de crini albi pe care l-a așezat lângă sicriu, alături de alte zeci de buchete. După scurtul discurs al lui Tudor Pendiuc, credincioșii au trecut din nou pe rând, într-o liniște mormântală, pe lângă sicriu, pentru ultimele clipe de reculegere. Cu toții au observat cu tristețe lipsa reprezentanților administrației locale precum și a unui reprezentant al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, așa cum era de așteptat în virtutea bunelor relații dintre cele două Biserici-surori, cea Ortodoxă și Romano-Catolică. La 12,30 după ce părintele George Cherecheș a rostit ultimele cuvinte: „Drum bun, părinte!” sicriul a fost scos din biserică și purtat pe brațe până la mașina funerară. Mulțimea a început să plângă, aplauzele însoțind dangătul clopotelor. Înmormântarea va avea loc mâine la ora 11 la cimitirul Bellu din București fiind oficiată de către episcopul Cornel Damian iar jerfelnica familie care l-a îngrijt pe preot până în ultima clipă pune la dispoziție oricui dorește, gratuit, mijloace de transport. Cine vrea să participe la slujba înmormântării trebuie să fie prezent mâine dimineață la ora 8 în fața bisericii Sf. Ap. Petru și Paul unde vor staționa microbuze. Unii dintre credincioși vor merge în Capitală. Alții l-au văzut pe duhovnicul lor astăzi pentru ultima dată. La 12,30 mașina mortuară s-a pus în mișcare. Cerul era întunecat precum inima îndurerată a romano-catolicilor care s-au despărțit de păstorul lor sufletesc. Încununare a unei vieți dedicate comunității catolice locale, este textul scurt dar plin de semnificații al unei coroane formate din 33 de crini albi, din partea Parohiei Sf. Ap. Petru și Paul: „Mulțumim, Padre Iosif!”

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio