Triunghiul magic. Cele mai fascinante locuri din județul Argeș.
Așezările rupestre din Argeș sunt unele dintre cele mai fascinante locuri, în care istoria se îmbină cu spiritualitatea. Cele trei mănăstiri rupestre din Argeș – Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, Mănăstirea Nămăiești și Mănăstirea Corbii de Piatră, impresionează prin istoria îndelungată, arhitectura plină de semnificații, peisajele superbe care le înconjoară și, mai ales, prin atmosfera liniștită și contemplativă.
Denumirea treseului “Triunghiul Bisericilor Rupestre” provine de la faptul că cele trei mănăstiri rupestre alcătuiesc un triunghi echilateral, cu latura de 20 de kilometri, cunoscut ca triunghiul iniţiatic, magic sau sacru al Argeşului. Se spune că în acest triunghi magic se creează o energie specială, cu vibrațiile cele mai înalte în punctele în care sunt localizate cele trei mănăstiri.
Pornind din Pitești, pe DN73, la 22 km sud-est de Câmpulung, în comuna Cetățeni, se află Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă din satul Valea Cetățuia. Cunoscută ca Meteora României, Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă este una dintre cele mai vechi așezări sihastrice din Țara Românească. La 5 km nord-est de Câmpulung și la 15,5 km distanță de Mănăstirea Cetățuia, se află Mănăstirea Nămăești, situată în satul cu același nume din comuna Valea Mare-Pravăț. Aici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, atribuită Evanghelistului Luca. La 35 km de Câmpulung, la 55 km nord de Pitești și la 32 km de Curtea de Argeș, se află Mănăstirea Corbii de Piatră, o bijuterie a județului Argeș în care regăsim cel mai vechi ansamblu de pictură.
Traseul Bisericilor Rupestre reprezintă o ocazie de a explora istoria, arta sacră și spiritualitatea României. Fiecare loc vizitat oferă momente de contemplare, de reculegere și de comuniune spirituală. Aceste lăcașuri de cult sunt învăluite în mister, cu povești și legende care îndeamnă la visare orice călător.
Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă Mănăstirea este situată în comuna Cetățeni, la 22 de kilometri sud-est de Câmpulung, pe șoseaua națională Câmpulung-Târgoviște-București, pe frumoasa vale a Dâmboviței, între satele Cetățeni și Cotenești.
Cunoscută inițial sub denumirea de „Schitul Cetățuia Negru Vodă”, mănăstirea este construită pe o stancă înaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dâmbovița, între „Valea lui Coman” și „Valea Chiliilor”. De la şoseaua principală se poate ajunge la mănăstire pe o potecă îngustă, în mai puţin de o oră. Odată ajunși, vom descoperi două biserici: biserica veche, aflată într-o peșteră naturală, și biserica nouă de lemn, construită în stil maramureșean.
Biserica din mănăstire are două hramuri: Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii. Este structurată în Sfânt Altar, naos şi pronaos și păstrează trei straturi suprapuse de pictură, constatate de pictorul Teodorescu în anul 1922. Valea stâncoasă a pârâului Cetățuia este plină de peșteri, unele naturale, iar altele scobite de sihaștrii locului. Unul dintre acești sihaștrii a fost Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Din 2013, moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou au fost mutate la Mănăstirea Negru Vodă din municipiul Câmpulung, însă fragmente din sfintele sale moaşte au rămas spre închinare şi la Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă.
Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă este recunoscută și pentru izvorul tămăduitor din altar, care curge doar câteva luni pe an. În spatele bisericii rupestre, într-o peșteră săpată în piatră, se află „Peștera Moșului”, despre care se știe că a fost chilia starețului vechiului așezământ monahal. Lângă „Peșterea Moșului”, silueta dăltuită a „Cavalerului Trac” stă de veghe la capătul cimitirului în care se află câteva cruci.
Mai jos de biserica rupestră, la aproximativ o sută de metri, se vede o Cruce mare, cățărată pe o stâncă înaltă și îngustă. Despre aceasta se crede ca a fost așezată de însuși Negru Vodă. La baza Crucii se află o piatră numită „masa lui Mihai Viteazul”.
Încărcată de istorie şi spiritualitate, Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă este un simbol al creştinătăţii poporului român din cele mai îndepărtate timpuri. Această mănăstire este considerată Meteora României.
Acces: DN73 Câmpulung spre est – Valea Mare Pravăţ (5 km), ramificaţie la dreapta, DN72A spre Stoeneşti (9 km) – Cetăţeni (9 km).
În apropierea municipiului Câmpulung, la Valea Mare Pravăț, într-o zonă pitorească deosebită, se află Mănăstirea Nămăieşti, una dintre cele mai vechi mănăstiri de maici din Țara Românească. Situată la o altitudine de peste 800 de metri, după ce este parcursă aleea până la Mănăstirea Nămăiești, priveliștea din dreptul acesteia este impresionantă.
Biserica mănăstirii se găsește într-o peșteră, fiind săpată în piatră, în stânca muntelui. Legenda spune că în această peșteră ar fi dormit o noapte Sfântul Apostol Andrei. Biserica are hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi Izvorul Tămăduirii.
Nu se cunosc date exacte despre întemeierea mănăstirii. După unii istorici, biserica ar fi fost o catacombă creştină, din perioada romană. Tradiţia asociază începuturile mănăstirii cu descoperirea în peşteră a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, despre care se zice că ar fi fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca şi că ar fi fost descoperită în vremea lui Negru Vodă. Icoana este considerată una dintre cele mai vechi din întreaga creștinătate.
Corelarea elementelor iconografice cu cele documentare datează existenţa mănăstirii în secolul al XVI-lea. Aşezământul este atestat documentar în anul 1547, când Mircea Ciobanu îi lasă lui Jupan Dumitru drept de stăpânire în satul Nămăieşti, dar cu condiţia că, dacă nu va avea urmaş, proprietatea să rămână bisericii din stâncă.
Ansamblul mănăstiresc de la Nămăiești cuprinde și un muzeu etnografic unicat în România prin colecția de costume populare muscelene vechi de peste 150 de ani.
Încărcată de istorie, Mănăstirea Nămăieşti reprezintă un important loc de pelerinaj pentru numeroși credincioși veniți din toate colțurile țării, iar pentru judeţul Argeş constituie o adevărată bogăţie spirituală.
Acces: Mănăstirea Nămăiești se află în comuna Valea Mare Pravăț, la 5 km nord est de Câmpulung.
Mănăstirea Corbii de Piatră este o bijuterie a județului Argeș. Este cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră săpată într-un perete masiv de stâncă. Ea găzduiește cel mai vechi ansamblu de pictură și este singurul lăcaș de cult din România care are două altare funcționale pe același naos. Biserica datează din secolul al XIV-lea, de la începutul organizării de stat a Țării Românești. A fost pictată la sfârșitul secolului al XIII-lea, iar fragmente din această pictură se mai păstrează în absidă și pe peretele de sus al bolții naosului.
Biserica rupestră este înrudită arhitectural cu bisericile rupestre capadociene, însă altarul dublu la o singură navă este o caracteristică unică în România. În 1512 ia ființă în jurul bisericii primul schit de maici din Țara Românească, iar în 1515 devine mănăstire pentru călugări. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea devine biserică de mir.
În imediata apropiere a Mănăstirii Corbii de Piatră se află gospodăria Mamei Uța, o casă cu pereți albaștri care prezintă în mod autentic moștenirea tradițiilor și obiceiurilor din nordul județului Argeș. În jurul casei albastre a mamei Uța, neschimbată de un secol și jumătate, legendele amintesc de celebrii uriași. Povestea pare cu adevărat credibilă, dat fiind faptul că odată ridicată privirea către peretele de stâncă, un picior imens și pietrificat își face apariția, distingându-se coapsa și genunchiul uriașului, captive în stânca de piatră.
Acces: Câmpulung – DN73 – (spre Curtea de Argeș) – Domnești – DJ 731 (spre Nucșoara) – Corbi, sat Jgheaburi.
