* În aşezămintele de la Păuleasca, Stoeneşti şi Corbeni nu s-a mai investit niciun leu din 1997
Copiii nu-şi mai încap în piele de bucurie că a venit vacanţa cu trenul din Franţa, în schimb şeful Direcţiei de Tineret şi Sport a judeţului Argeş se ia cu mâinile de păr, fiindcă cele două tabere şcolare rămase în picioare sunt lipsite de personal, iar celelalte trei aşezăminte zac în conservare, în loc să găzduiască turişti aducători de profit.
Scoase pe linie moartă
Argeşul avea, odată, cinci tabere şcolare, iar la ora actuală doar două dintre acestea mai sunt în stare de funcţionare, restul fiind în… vacanţă pe termen nelimitat. De parcă această neproductivitate nu ar fi fost de ajuns, pe meleagurile argeşene îşi petrec o parte din vară doar copii din medii defavorizate şi elevi instituţionalizaţi. Tot este bine că pentru această categorie de beneficiari locurile sunt, de bine, de rău, subvenţionate.
În taberele şcolare din judeţ scose pe linie moartă – cele de la Păuleasca, Corbeni şi Stoeneşti – nu s-a investit nicio para chioară din anul 1997. Aşezămintele respective au fost depopulate de personal un an mai târziu, iar acum s-a ales praful de majoritatea dormitoarelor în care, odinioară, se auzeau, până-n creierii dimineţilor, chicoteli de copii puşi pe şotii.
Niciun leu investit
Înainte de a trece la subiect se cuvine o menţiune: iniţial, taberele şcolare au ţinut de inspectoratul şcolar, apoi au trecut sub aripa Direcţiei de Tineret a ministerului de resort şi, din 2010 încoace, sunt administrate de o altă Mărie, sub aceeaşi pălărie: Direcţia de Tineret şi Sport a judeţului Argeş (DJTS), un serviciul public deconcentrat al Ministerului Tineretului şi Sportului. Revenind la chestiune, înseamnă că, de şapte ani, ministerul nu a alocat un leuţ în aşezămintele de odihnă pentru elevi. Taberele şcolare din Păuleasca, Corbeni şi Stoeneşti sunt, de tot atâţia ani, în conservare, însă termenul nu este deloc potrivit dacă privim la clădirile şi anexele lăsate în paragină.
Păuleasca a pierdut trenul… austriac
Rămasă în „grija” unui administrator şi a unui paznic, tabăra de la Păuleasca a pierdut trenul atunci când a fost solicitată de o fundaţie din Austria (doritoare să o transforme într-un centru de reinserţie socială a romilor). A spus „Pa şi pusi” schimbării fiindcă, în ciuda avizului favorabil de la DJTS Argeş, ministerul nu a fost de acord să o înstrăineze. Colac peste pupăză, între timp, tabăra a fost devastată, iar o mână criminală a dat foc pavilionului central.
Praful şi pulberea s-a ales şi de tabăra şcolară de la Valea Mare, cu al său conac (care-i şi clădire de patrimoniu!); dacă acum câţiva ani s-ar fi dat curs solicitării Universităţii din Piteşti, aşezământul încărcat de istorie s-ar fi reactivat şi ar fi putut ajunge un Centru de Excelenţă. „Asta s-a întâmplat pe vremea fostului rector Didea, când universitatea dispunea de fonduri pentru reabilitare… Atunci am făcut o hârtie frumoasă, i-am ataşat avizul favorabil din partea noastră şi am înaintat documentele ministerului, însă nici până în ziua de azi n-am primit un răspuns. (N.n., au rămas uitate prin sertare!). Nici Consiliul Local Ştefăneşti nu s-a încumetat să ia în primire tabăra din Valea Mare, în urma unei discuţii purtate pe această temă. În schimb, deja fostul ministrul Dunca mi-a spus la telefon, acum vreo două săptămâni, că dacă îşi manifestă cineva intenţia de a prelua tabăra respectivă, ar fi deschis la această propunere”, a afirmat Laurenţiu Achimescu, directorul DJTS Argeş.
Stoeneştiul
Şi tabăra şcolară de Stoeneşti are o poveste încâlcită, fiind revendicată în instanţă de urmaşii proprietarului. Moştenitorii au câştigat definitiv şi irevocabil dar n-au plătit, conform legii, cheluielile de publicitate imobiliară, vreo 300.000 lei. Din această cauză, directorul Achimescu nu a purces la întocmirea procesului-verbal de predare-primire, iar în acest răstimp DJTS Argeş a achitat şi facturile de electricitate, şi salariile administratorului.
Şi uite aşa s-a ajuns la o situaţie aberantă: taberele şcolare nefuncţionale nu produc bani, în schimb uşurează buzunarele DJST Argeş de sumele reprezentând lefurile unor salariaţi (paznici şi administratori). Asta, în condiţiile în care banii primiţi de la minister abia dacă îi ajunge pe-o măsea DJTS Argeş pentru întreţinerea complexelor de relaş aflate în circuit (aşezămintele de la Nucşoara şi Corbeni, respectiv Baza Turistică din Piteşti).
Parcă ne mai vine inima la loc când poposim cu analiza în ograda celor două tabere şcolare active. În acest an, porţile acestor aşezăminte sunt deschise din iulie până la început de septembrie, însă la Nucşoara şi la Corbeni îşi petrec vacanţa doar copii din medii defavorizate şi elevi instituţionalizaţi. Locurile în regim special sunt total subvenţionate de minister; statul român acordă 65 lei pentru fiecare beneficar (tariful include masa şi cazarea). Taberele respective sunt autorizate din punct de vedete igienico-sanitar. Camerele cu până la cinci paturi sunt dotate cu televizoare şi au grupuri sanitare interne.
Cazare ieftină
Baza Turistică din Piteşti nu poate fi clasificată cu stele, ci poate fi socotită, cu îngăduinţă, de categoria a treia; aici există şi camere cu câte şase paturi, iar cazarea pe noapte este foarte ieftină (15-16 lei/persoană).
Criză de personal
Dincolo de confortul hotelier sau serviciile oferite, durerea cea mare a DJST Argeş este lipsa de personal. În timp ce posturile stau de ani de zile blocate la Păuleasca, Valea Mare şi Stoeneşti (administrator/paznic), taberele şcolare funcţionale şi Baza Turistică din Piteşti nu au în schemă măcar un bucătar, fochişti etc! Serviciile ce ţin de alimentaţie publică sunt prestate în baza unor contracte încheiate cu diferite firme.
Criza de personal fiind „cronică”, la Nucşoara administratorul (o femeie) îşi bagă nasul în oală, dă cu mătura, spală toaletele, într-un cuvânt este „omul bun la toate”. După acelaşi „model”, administratorul de la Corbeni (îi zice nea Văcaru) este „moaşă comunală”. Iar la Baza Turistică din Piteşti, noroc cu şeful de serviciu, nea Vişan, care-i de meserie electrician!
O afacere pe butuci
În Argeş, taberele şcolare nu au niciun orizont de dezvoltare. În cazul celor de la Păuleasca, Valea Mare şi Stoeneşti speranţele de a renaşte din proria lor cenuşă sunt ca şi inexistente. Directorul Achimescu susţine că afacerea a fost pusă pe butuci din cel puţin trei cauze: lipsa banilor, problemele de ordin juridic (DJST Argeş nu are calitate procesuală pasivă) şi criza de personal. A patra „ghiulea” este scandalul fără precedent iscat la DJST Argeş între director şi „adjunct”, lăsat cu acuze, reclamaţii spre DNA şi vorbe grele…
Mirela NEAGOE