Primăria Piteşti a făcut un studiu privind transporturile din oraş, iar construcţia de pasaje rutiere, de piste pentru biciclete şi a unei noi centuri de ocolire sunt măsurile avute în vedere în acest context. Fluidizarea traficului rutier (se vorbeşte inclusiv de impunerea unor taxe din ce în ce mai mari pentru parcarea maşinilor în centru şi chiar de taxe de intrare în inima oraşului) şi găsirea altor soluţii pentru transport reprezintă cea mai mare provocare pentru administraţia locală.

Acces rutier

O mare problemă este numărul limitat de puncte de acces dinspre autostrada Bucureşti-Piteşti, DN73 şi DN7 în zona Podul Viilor (acolo unde se doreşte construirea unui nou pod peste râul Argeş). Astfel, la orele de vârf de dimineaţă şi după-amiază se produc ambuteiaje de pomină pe toate arterele de penetrare în această zonă. În ceea ce priveşte circulaţia rutieră, există disfuncţionalităţi generale din cauza lipsei unor legături care să permită traversarea pe direcţia est-vest şi între centrul oraşului şi marile cartiere. Aceste disfuncţionalităţi sunt determinate de existenţa unor străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei din care fac parte, străzi şi intersecţii cu capacitate de circulaţie depăşită etc. Traficul rutier este îngreunat şi de numărul extrem de mare de automobile şi de arhitectura centrului oraşului, fapt care creează dificultăţi în aprovizionarea magazinelor. Este, aşadar, nevoie de soluţii de mărire a capacităţii de circulaţie. Totodată, în zona centrală există fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxurile auto importante, lipsind trasee pietonale în spaţii proprii. Plus că parcările sunt insuficiente.

Trafic feroviar

Pe de altă parte, nici traficul feroviar nu este suficient de bine exploatat. De exemplu, ce aţi spune de o linie de transport feroviar între Prundu şi Bascov? În prezent, din cauza duratelor mari de călătorie, dar şi a legăturilor limitate, transportul pe cale ferată nu e atractiv. Principalele probleme ale transportului feroviar din Piteşti sunt: un singur tren pe relaţia spre Curtea de Argeş; infrastructura învechită care determină durate mari de călătorie (Bucureşti – Piteşti: 120 minute, Piteşti – Curtea de Argeş: 50 minute; Piteşti – Slatina: 70-110 minute); cu excepţia Gării Sud, staţiile C.F. din Piteşti sunt deteriorate, oferind condiţii minime de confort şi un număr redus de servicii; infrastructura de cale ferată din Argeş şi, implicit, din Piteşti este neelectrificată, cu o singură cale. Accesibilitatea municipiului la reţeaua naţională şi europeană de căi ferate este mai redusă decât cea la reţeaua rutieră. Din Gara Sud pleacă 21 de trenuri şi sosesc 20 de trenuri. Relaţia cu municipiul Bucureşti este cea mai solicitată, motiv pentru care majoritatea trenurilor asigură legătura între Piteşti şi Gara de Nord.

Măsuri

Pentru ca Piteştiul să nu se sufoce, autorităţile locale trebuie să ia măsuri. Pe lângă cele amintite, ar mai fi: achiziţia de autobuze electrice, încurajarea circulaţiei pe biciclete, instalarea unor sisteme de cântărire a camioanelor la fiecare intrare, îmbunătăţirea calităţii reţelei pietonale, inclusiv reabilitarea trotuarelor începând cu zona centrală, implementarea unui sistem automat de taxare a autocamioanelor pentru accesul în oraş, interconectarea cu viitoarea autostradă Piteşti-Sibiu, crearea de noi pasaje pietonale, managementul integrat al traficului (inclusiv cu camere video de supraveghere şi semafoare inteligente), amplasarea de panouri de orientare şi informare, introducerea pavării tactile pentru toate traversările pietonale, începând cu cele controlate prin semaforizare, consolidarea semnalizării rutiere şi marcaje mai clare ale drumurilor la intersecţiile strategice, crearea de zone de siguranţă centrale pe „zebrele” lungi etc. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile incluse în planul de mobilitate urbană elaborate de primărie. Se speră ca măsurile respective să fie implementate până cel mai târziu în anul 2030, atât cu bani proprii, cât şi cu fonduri europene.

Claudiu DIŢA

Distribuie pe Facebook

Claudiu Diţa

See Full Bio