Transfăgărăşanul a fost construit cu zeci, poate chiar sute de jertfe omeneşti. Şoseaua care taie munţii pentru a urca la cer a fost „sculptată” cu numeroase sacrificii. Unii dintre cei care au murit n-au mai fost găsiţi prin prăpastiile în care au căzut.
Federaţia Societatea Civilă România – filiala Argeş i-a provocat pe artişti, în urmă cu aproximativ un an, să realizeze un moment al constructorilor Transfăgărăşanului, în semn de recunoştinţă pentru oamenii care au lucrat la acest obiectiv.
Un astfel de proiect a prins contur, purtând amprenta artistului argeşean Constantin Samoilă. Monumentul din marmură, placat cu elemente de metaloplastie este înalt de patru metri, are o lăţime de doi metri şi, fiind finalizat, aşteaptă să fie amplasat pe drumul „printre nori”, aşa cum este supraintitulat Transfăgărăşanul.
Din punct de vedere turistic, Transfăgărăşanul reprezintă un punct de atracţie major, fiind considerat cel mai interesant şi mai spectaculos drum din lume, aflat la altitudinea de 2.042 metri.
La cota 1.200, în apropiere de Cascada Bâlea, se află Poarta Geniştilor pe care stă scris mesajul următor: „Înfruntând greutăţi deosebite, trupele de geniu ale Armatei Române au deschis drumul Transfăgărăşan, străpungând această zonă, în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii genişti, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc… Poarta Geniştilor”.
La câţiva metri distanţă de Lacul Bâlea se află Poarta Întâlnirii, pe care au fost inscripţionate frazele: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunităţi de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărăşan din sensurile opuse. În amintirea evenimentului bravii genişti au denumit acest loc Poarta Întâlnirii”.
Pe traseul Transfăgărăşanului au o semnificaţie strâns legată de realizarea acestui obiectiv şi alte plăci comemorative, precum „Stânca lui Lazăr”, „Curba lui Zavate”, „Mesele de piatră ale lui Dodu”, „Fântâna Carmen”.
Mirela NEAGOE