Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea a lansat programul „Unirea” prin care s-a înfiinţat Casa „Unirea”. Obiective: realizarea unei reţele de magazine controlate de stat în care producătorii români să îşi poată desface produsele. Chiar fuseseră deschise două astfel de magazine la Bucureşti şi Sibiu şi urma un altul la Piteşti. Asta, în condiţiile în care accesul producătorilor autohtoni în marile reţele de magazine cu capital străin este foarte dificil, dacă nu imposibil. Ei bine, noul ministru al Agriculturii, Nechita Adrian Oros, are o altă viziune.
Control
Noul ministru a declarat că a trimis Corpul de control să facă verificări la Casa de Comerţ pentru produse agroalimentare „Unirea”, după ce persoane din Consiliul de Administraţie al magazinelor menţionate i-ar fi transmis că acolo sunt „probleme cu iz penal”. Întrebat ce se va întâmpla cu magazinele „Unirea”, Oros a răspuns că aşteaptă un raport al Corpului de control. „Sper să nu fie ceea ce au spus dânşii şi, de la o idee, sigur, iniţial bună, aceea de a ajuta pe cei mici (producători – n.red.) să aibă unde să-şi depoziteze şi unde să-şi valorifice, să se ajungă la cu totul altceva, la interese clientelare şi cu iz penal, repet, citez ce au spus cei din Consiliul de Administraţie. Mai multe am să vă spun când o să am şi eu un raport a ceea ce s-a întâmplat acolo”, a declarat Oros. Casa „Unirea” a deschis două magazine din lanţul de 60 de magazine cu produse tradiţionale provenite de la micii producători români propuse în acest sistem. Casa de Comerţ intenţiona să pună la dispoziţia micilor producători centre de colectare a produselor, inclusiv unele mobile, dar şi o reţea de distribuţie.
„Trebuie o analiză”
Ştim că şi într-o strategie a Consiliului Judeţean Argeş din vremea preşedinţiei lui Florin Tecău era prevăzută deschiderea unor fabrici, magazine şi depozite pentru produse agroalimentare ale micilor producători. Nu s-a întâmplat însă nimic. Aşa că ideea cu „Unirea” a fost salutată de fermieri mari şi mici. „Este o idee bună, dar trebuie făcută o analiză de substanţă. Astfel, nu sunt de ajuns doar magazinele, e nevoie şi de depozitare, de colectare. Un lanţ întreg trebuie să fie avut în vedere, altfel nu merge. Nu e totuna să produci cu a vinde”, ne-a declarat Marius Stroescu, fost director al APIA Argeş. Acesta precizează că pentru accesul în marile magazine (hipermarketuri) este nevoie de o producţie consistentă şi continuă, lucru greu de realizat de cei mai mulţi dintre producătorii autohtoni.
Importuri
Şi uite aşa merele noastre putrezesc pe câmp, iar în marile magazine găsim mere din Polonia, Ungaria şi din alte state. Aşa rămân producătorii noştri cu legumele şi fructele la mâna samsarilor din pieţe, iar în marile magazine cumpărăm produse din import. Şi pentru că vorbim despre importuri, ieri s-a anunţat oficial că România a importat produse agroalimentare de peste 5,43 miliarde euro în primele opt luni ale anului. Faţă de câte alimente exportăm, deficitul ”a sărit” la 1,14 miliarde euro. În Argeş, în luna iunie 2019 importul de mărfuri a totalizat aproximativ 363,2 milioane euro. Creşteri ale valorii cifrei de import comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent au fost înregistrate la patru secţiuni: produse alimentare, băuturi, tutun (+7,8%), mărfuri şi produse diverse (+6,3%), metale comune şi articole din acestea (+3,8%) şi articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (+0,9%).
