De câteva zile copiii s-au reîntors la şcoală, iar cartea se află din nou în ghiozdane. Alături de ea este pus şi un volum de poezii semnat de Mihai Eminescu. La prima oră, doamna învăţătoare a citit câteva poeme ale genialului poet, cu ocazia zilei sale de naştere. Însă nu despre poezia lui Eminescu doresc să scriu aici – nu am competenţa necesară – ci mă voi referi la alte două laturi ale poetului nostru naţional, pe care le pot, zic eu, surprinde în adevăratul lor înţeles. Şi anume, mă voi referi la pedagogia eminesciană şi la critica făcută de el politicienilor timpului său.
Aşadar, ideile pedagogice ale lui Mihai Eminescu izvorăsc dintr-un admirabil bun simţ şi din cunoaşterea nevoilor reale ale educaţiei şi învăţământului nostru. Conştient că nu se poate învăţământ de calitate, cu rezultate bune, fără organizarea şi asigurarea condiţiilor materiale ale şcolii, fără cadre didactice bine pregătite, demne şi cu o viaţă materială asigurată, Eminescu luptă continuu, am putea zice, pe timpul scurtei sale perioade cât a funcţionat ca revizor şcolar, pentru sprijinirea şcolii şi a slujitorilor ei din toate punctele de vedere. Şi, pe bună dreptate, Eminescu a fost un înaintaş şi ca pedagog al poporului. Autentica lui înfăptuire în acest domeniu, ideile sale pedagogice sunt o moştenire de preţ pentru noi. Însuşi felul poetului de a munci şi conştiinciozitatea cu care îşi îndeplinea o anumită datorie alcătuiesc un principiu educativ în sine. Or, când statul cade pe mâna politicianismului strâmt sau demagog, susţinând primatul intereselor personale, egoiste, nu se mai poate vorbi de o educaţie sănătoasă. Activitatea la catedră presupune o muncă stăruitoare, conştientă, făcută nu oricum şi cu orice rezultate, aşa cum se face astăzi. Această muncă se poate face numai atunci când un dascăl este format el însuşi ca om, pentru a-i putea forma şi pe cei care îi sunt daţi spre educare. Or, astăzi, numai în învăţământul argeşean, spre exemplu, unii oameni sunt acuzaţi că şi-au plagiat lucrările de doctorat sau unii profesori universitari că au furat cursurile altor colegi pentru a le publica sub propria semnătură.
Pe de altă parte, referitor la scrierile sale politice, începând din anul 1881, Mihai Eminescu va interpreta, plecând de la prezent, momentele semnificative ale istoriei noastre pentru a dovedi primejdia pe care o reprezintă „pătura superpusă” din societatea românească. Şi astfel, Eminescu ajunge la o teorie sociologică a „păturii superpuse”, ceea ce era o mare noutate pentru acele vremuri. Poetul surprinde un nou fanariotism pe cale de a se instaura definitiv în România, cu scopul de a jefui bogăţiile ţării fără a oferi nimic în schimb, drenând capitalul, prin intermediul băncilor, spre propriile buzunare. Pătura superpusă este formată dintr-o asociaţie de exploatatori fără principii, legaţi între ei prin demagogie şi interese personale. Această pătură provine din elemente declasate ale societăţii noastre şi este promovată şi susţinută de regimuri fiscal-comerciale de exploatare parazitară a muncii. Parveniţii aceştia cheltuiesc din puterea vitală a oamenilor mai mult decât pot restitui bunului public.
Este lăudabilă iniţiativa guvernanţilor actuali cu privire la taxa pe lăcomie aplicată băncilor.
Prin urmare, într-o societate plusprodusul poate fi valorificat în mod eficient pentru cel care are nevoie, după cum poate fi consumat fără nicio compensaţie de către o pătură superpusă. Pătura superpusă deţine deci întreaga răspundere pentru ceea ce se întâmplă cu plusprodusul societăţii şi de aceea Eminescu, într-o polemică celebră cu marxismul fraţilor Nădejde, deplasa analiza de la teoria exploatării capitaliste (care generează civilizaţie) la teoria exploatării parazitare, singura ce generează mizerie, determină declasarea unei societăţi, declinul ei economic şi degenerarea etnică. Surprinzător sau nu este că această dureroasă constatare a lui Mihai Eminescu o trăim şi noi astăzi, pentru că se încearcă să ni se ia puţina compensare pe care o mai aveam din partea statului. Şi mă refer mai ales la medicamentele compensate de către stat. Aşadar, după 169 de ani, ne reîntâlnim cu acelaşi egoism care face dintr-o obligaţie a statului nostru o chestiune financiară. Vorba lui Eminescu: „Toate-s vechi şi nouă toate” (Glosă). Iată dar cum scrierile lui Mihai Eminescu despre politicienii corupţi şi parveniţi trec dintr-un veac într-altul ca dintr-o cameră într-alta, făcându-ne să fim conştienţi că trăim într-o construcţie statală pentru totdeauna şubrezită de moliile ce se hrănesc din materia ei. Chiar şi în numele dreptului la sănătate al omului bolnav, am văzut deja oameni necăjiţi în faţa uşilor de spital, aşteptând cu speranţă că vor fi întrebaţi de boala de care suferă. Şi, până la urmă, ei sunt întrebaţi de doctori despre contribuţiile financiare la sănătate, doctori care încă mai fac din sănătatea oamenilor o chestiune financiară. Drept care, vedem cum şiruri de oameni aşteaptă la uşile cabinetelor medicale cu neînţelegerea firească a celui fără bani, pentru că numai cei cu bani vor vorbi în tăcerea grea a unei lumi sărace.
36 Comentarii
Ana
Daca toate cele noi sunt vechi, atunci nu mai exista nicio speranță. Scriem despre ele in zadar. Nimeni si nimic nu le va schimba. Bancherii si politicienii sunt la fel ca pe timpul lui Eminescu. La multi ani, Romania!
Anonim
Alta , sau aceeaşi Ana !? (Mă refer la urarea finală , de # liberal)
Valy
In sfarsit, vad si eu pe cineva care spune ca nu are competenta neceasra!
Anonim
Taxa pe lacomie mai mult stimuleaza lacomia decat sa o diminueze. O vom suporta tot noi, in niciun caz bancile. Nu inteleg de ce nu constientizam ca hotii nu vor pierde niciodata!
Anonim
Bravo pentru articolul anterior. Mascatii pitesteni au distrus o retea de traficanti de carne vie. Au fost arestati 23 de proxeneti.
Anonim
Am fi prea ingrați să trecem atât de crispați peste Ziua GENIULUI poeziei (universale şi româneşti) , MIHAI EMINESCU , cu varii remarce/i de felul -„nu am competența necesară” – care exprimă mai mult suficiența şi aroganța celui care semnează articolul (Gh. Savu !?) , dar care foloseşte (doar !) în titlu un vers cu încărcătură poetică şi filosofică aşa cum numai Eminescu putea îngemăna. Se cuvine măcar să ilustrăm momentul aniversar prin câteva gânduri tălmăcite genial în limba pe care şi noi o rostim , de la el încoace , altfel ( „limba noastră-i o comoară”) , până la EL . Noi, românii , vorbim azi în „graiul” Eminescian .
Să rememorăm , măcar :
Dacă tu ştiai problema astei vieți cu care lupt,
Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt ,
Căci întreb , la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă
A turna în formă nouă limba veche şi-nțeleaptă ?
…
Dragul meu , cărarea asta s-a bătut de mai-nainte ;
Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi ;
Care-ncearcă prin poeme să devină cumularzi,
Închizând a lor versuri la puternici , la cucoane ,
Sunt cântați în cafenele şi fac zgomot în saloane;
Iar cărările vieții fiind grele şi înguste ,
Ei încearcă să le treacă prin protecție de fuste,
Dedicând broşuri la dame a căror bărbați ei speră
C-ajungând cândva miniştrii le-a deschide carieră. _
De ce nu voi pentru nume , pentru glorie să scriu ?
Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu ?
Azi, când patimilor proprii muritorii toți sunt robi ,
Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi
Idolului lor închină , numind mare pe-un pitic
Ce-o beşică e de spumă într-un secol de nimic .
Încorda-voi a mea liră să cânt dragostea ? Un lanț
Ce se-mparte cu frăție între doi şi trei amanți.
Ce ? să-îngâni pe coardă dulce , că de voie te-ai adaos
La cel cor ce-n operetă e condus de Menelaos ?
Azi adeseori femeia , ca şi lumea , e o şcoală ,
Unde-nveti numai durere , înjosire şi spoială ;
La aceste academii de ştiinți a zânei Vineri
Tot mai des se perindează şi din tineri în mai tineri ,
Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas ,
Până când din şcoala toată o ruină a rămas.
……
Atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă ,
Şi, din contra , cea aievea ne părea cu neputință.
……
Dacă port cu uşurință şi cu zâmbet a lor ură ,
Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură.
(MIHAI EMINESCU – „Scrisoarea ll „-fragm.)
Anonim
Pe timpul vieții lui Eminescu, mafioții de la acel moment, angajați ai Statului l-au călcat în picioare.
Oare, astăzi ce nevoie mai are să fie proslăvit Eminescu, dacă atunci când trăia a fost tratat ca un gunoi.
Idem, cu Brâncuși și mulți alții.
Politicianul român a fost curvă atât în trecut și este curvă și în ziua de azi.
Concluzia: toate-s-vechi-si-noua-toate
Anonim
Îmi vine greu să constat că Mihai Eminescu , omul /muritorul/ , s-a născut şi a trăit in secolul XIX (15 ian. 1850-15 iun. 1889) , dar că ceea ce reda el în versuri- şi articolele din „Timpul”- (ideatic-filosofic , atât de critic )- sunt lucruri valabile şi astăzi (ian.2019) . Şi au fost valabile în toată perioada scursă de la acele vremuri , fără vreo întrerupere !
Totuşi, cultural, cei de azi (mă refer la unii ,cu pretenții de …”condeieri”) sunt mult sub condiția intelectuală şi culturală a celor din epoca Eminescu (sec. XIX). Altfel, cum să-mi explic primitivismul pozitivist -reistic , care nu face distincția elementară dintre simbol (cu forța lui ideală nelimitată şi motivată-afectiv-volitiv, optimistă) şi lucrul real (obiectiv- limitat şi ,adesea, dezolant-demobilizant , depresiv). Cum să-mi explic, din partea dvs., un ziarist pe care eu îl apreciam (sincer) această cofuzie de planuri (de ex. negarea relevanței sărbătoririi (comemorării) de către urmaşi/succesori/ a unui om (valoros) ,după moartea lui, cu scuza (sofismul ?!) că ,în viață fiind, omul/personalitatea respectiv/ă n-a fost recunoscut/ă la nivelul la care posteritatea o face şi, oricum, nu-i mai foloseşte ?!!!… Lamentabil mod de a concepe (gândi) rolul traditiilor, cutumelor , obiceiurilor, sărbătoririlor (praznicelor) care se adresează ca mobilizant al energiilor volitive şi acționale doar celor în viață ,ca imbold la performață , cu răsplata faimei şi a cinstirii (pentru ei) , de către ceilalți (prieteni , dar şi neprieteni)!
Apoi, cum să-mi explic „limbajul” sec („de lemn” ,ca odinioară , pe vremea U.M. , care stiu că v-a traumatizat profund ,desi uneori aveți „nostalgia” uniformei). Să fie acestea argumente în respingerea de la „publicare” a unor fragmente dintr-un poem cu forță exemplificatorie pentru unele din ideile lui Eminescu („Scrisoarea II”) privitoare la : limbă, trafic de influență, prostituție , moravuri uşoare , sexism (inclusiv în educația tinerilor), dezamăgire , recunoaştere onestă a valorii şi a meritelor creatorului şi a creației sale ş.a.
Pentru mine ar fi cea mai mare mâhnire dacă s-ar confirma „zvonistica” despre „fiica Evei” care vă „ține aproape” (fără nici un fel de argumente/calități culturale şi nici … de vârstă !) Încă odată , atenție …la buzunare !!!
Anonim
Am rugămintea respectuasă către administratorul acestui site (Argesul) să dea undă verde pt. comentariul trimis anterior (azi) , care cupride o selecție de versuri din poemul „Scrisoarea II” de Mihai Eminescu , pentru a da unitate (a rotunji) cele scrise în editorialul de mai sus de eseistul Gh. Savu şi pentru a face mai vie dezbaterea de idei în jurul Zilei GENIULUI poeziei naționale româneşti şi liricii universale MIHAI EMINESCU . Vă mulțumesc !
George Olteanu
O să fac o excepţie de această dată, dar pe viitor, încercaţi o strofă, maximum două nu un poem întreg
Anonim
Vă multumim !
Noi îl simțim , acum, pe Mihai Eminescu mai aproape.
Anonim
Pentru a da unitate (a rotunji) faptul că ești aproape normal o perioadă și pe urmă iar o iei pe arătură. Vai de capul tău!
Anonim
…,,rugămintea respectuasa” și parșivă de a fi în continuare grosier în exprimare față de un om care îți este cu mult superior. După ultimele postări credeam că ți-ai revenit. Dar de unde nu e nici Dumnezeu nu cere! Sănătate!
Anonim
…”cu mult superior ” ,exprimare definitorie pt. primitivismul (intelectual şi cultural) al unor „expirate” din parcărilor Piteştiului şi de pe „acostamentul” Autostrăzii A1 , care tocmai înjură şoferul de TIR (le-a refuzat , scârbit !) …”oferta” de „produs” la…”promoție”!
Eminescu nu s-a referit vreodată la astfel de declasate.
Anonim
Habar nu ai! ,,Cu mult superior” nu este o exprimare redundantă/pleonasm ci o întărire a nivelului foarte jos în care te afli. În plus, Piteștilor nu Piteștiului, nu pui virgulele corect, folosești excesiv și neortografic ghilimelele (obsesie!), utilizezi incorect sintagma primitivism cultural (este o mișcare artistică) iar poleiala intelectuală pe care o afișezi ostentativ se crapă la prima interacțiune cu oameni care te percep extrasenzorial ca fiind un individ cu mari probleme în înțelegerea corectă a realității. Ca urmare, pentru mulți comentatori nu vei mai reprezenta nimic, nu te vor mai băga în seamă, rămâi în lumea ta! Halal ‘telectual!
Anonim
Cum să discuți cu cele care îşi câştigă din ce în ce mai greu covrigul cu care îşi amăgesc foamea prin parcările mall-urilor piteştene şi care se încălzesc doar când vreun şofer de TIR le primeşte în cabina lui (de milă!) şi le încălzeşte cu termo-plojonul.
„Superior” este comparativul adj. latinesc (spune tu care !). „Primitiv (ism)” este tot un adj. , folosit şi în sitagma „Primitivism cultural” , care este un supranume pentru o orientare a antropologiei culturale (Claude-Lévy Strauss ; C.-L Brühl etc.). Virgulele marchează pauzele retorice , nu sunt tot una cu ghilimelele , care nu sunt elemente de ortografie,în primul rând , ci individualizante , de specificare (deci stilistice). Cu „oameni” ca tine „interacționează”, de bună voie , doar cei de teapa ta (cu intelect şi cultură precar/e).
Tu habar n-ai ce îseamnă „extrasenzorial”, pentru că ceea ce nu e senzorial (ca forma elementară a procesului cunoaşterii) este aperceptiv , intelect, rațiune !
Tu confunzi „comentariile” cu formele de racolare a clienților pe facebook-ul tău pe care îl plăteşti din banii (tot mai puțini!) pe care îi cerşeşti prin stațiile de autobuz sau prin parcări . Vai de capul tău !
Anonim
De ce ați cenzurat comentariul 7.3.1.?
Anonim
Degeaba, te agiți, anonimule, mai bine pune virgula fără spațiere, doar proștii fac această greșeală elementară. N-ai înțeles că nu mai prezinți interes pentru niște fete
frumoase, tinere și deștepte ca noi? Ești ramolit și nu ai snagă (cred că asta e de fapt problema ta încă din tinerețe). Hai, pa! Ai grijă să-ți iei medicamentele la timp!
Anonim
Lăsați-l măi fetelor în pace, nu-l (este) vedeți cum și ce scrie? Cultură din almanahe, ca Vanghelie! Mă rog, mai nou, de pe net.
Anonim
Poate se face cuminte și nu mai atacă persoane, că prost nu este, totuși. Atunci nu ne mai legăm de el.
Anonim
Este comentariul către „suratele” de suferință /”pescuit”\ din parcarea AUCHAN -Bradu pe care l-a „emis”… Nebuna din Chaillot /cart.Tudr Vladimirescu – Piteşti\ ?!(„La folle de Chaillot”- Jean Giraudoux)
Anonim
Hai, nu mai plângeți !… E grea viața pentru unele ca voi. ..Dar , poate se mai găseşte …şi pentru voi , o „cosmetica” , vreo baie decentă (cu apă caldă) ,vreun „local” adevărat unde să vă scoată „cineva” de revelion şi să fiți tratate ca „doamnele” şefilor , care strâmbă din nas (când treceți voi şi le ziceți, umile , „săru’ mâna”!) …şi mai şi vorbesc cu/despre/ voi cu dispreț „suveran”/ („de sus”) …E adevărat că trebuie să vă întoarceți în insalubra şi neîncăpătoarea uscătorie a blocului unde locatarii v-au acceptat (pe cheluiala „împuternicitului”!) şi să …”treceți, imediat, la pentru dl. Preş”… de bloc ! Spor la…treabă !
Anonim
Ales bules, maestre!
Anonim
Păi , nu trebuia să vă aruncați „cu capu’nainte” , că nu toate sunt şi…”peşte” !
Anonim
Aferim!
Anonim
Credeam că cineva v-a spus , iar voi n-ați uitat, ce vă caracterizează activitatea /produsul/ : „… pornografia (prostituția c.n.) adevărată este absolut lipsită de humor şi de haz ; îşi ia cauza în serios cu pedanterie şi cu eleganță molcomă de frizer (coafeză-c.n.) […] Eros vulgaris este atât de mecanică, încât, în comparație cu ea, jocul de popice abundă prin surprize dramatice şi tainice.”
(Karel Čapek – „Eros vulgaris”)
Scriitorul , Jean Giraudoux , pe de altă parte , scria despre femeile adevărate : „Este suficient să apară o singură femeie luminată şi excentrică pentru ca nebunia lumii să piară”.
Anonim
Nene neai convins. Ne lasam naibi de meserie inchidem pravalia. Ca ne faci de cap esti dastept rau , trebe sa fie ceva de matale. Cre ca iesti mare sef. Ne gasesti talica servici? Hai ca si noi teom servi. te pupam
Anonim
Îmi pare rău, nu pot . Net-ul meu spune că voi ați hălăduit până… mult după „Termenul de expirare” şi ați ajuns mai rău decât „Platformele de gunoi”(atât de „vizualizate” prin „camere” de către „Organe”)!
Dar, poate vreun „ajutor”,acolo,…dacă prestați munca în folosul comunității ?!…Să mai vedem.
Anonim
Hai bre nu fi rau cati dam in ghioc da bine ca daca nu te faci cuminte si mai superi oameni , o incurci , iti facem magie neagra si o mierlesti. Daci incolo o sa te doara rau capu
Anonim
Deoarece ați epuizat rezerva timpului alocat vouă, deşi sunteți „interesante” când vă strâgeți roată în jurul craniului lui bulibaşa smeo, solicitați mai bine grațiile autorului Gh. Savu , poate intervine pe lângă PATRON ca să va angajeze la redacție pe vreun post de…”deschizătoare”…de ghioc-horoscop , vreme, catastrofe în lume- ,ceva acolo (tot „vă dă”…şi vouă ‘minimu’…nu ca smeo, care s-a ramolit rău de tot, de când cu voi – „fete-n casă”) !!!
Anonim
Cica ai avea probleme cu capu, asa e? ca te ajutam noi. Cine e asta smeo ca nu e de la coremi sau g1. Talica paica stai pan prundu vezi ca daca ne superi nu mai iesi dan casa ocservi ca magia lucreaza deja esti varza
Anonim
Cum cine e „smeo” ?! Păi, te faci că ai uitat, când voi doi jucați piesa aia ,…”Rinocerii” a lui Eugen Ionesco (maestru al teatrului absurd) la Paris , pe trotuarul din față de la Muzeul Luvru ?! El ieşea după ce se strâmbase la Gioconda lui Da Vinci , iar tu racolai clienții cu ghiocul şi buricul negru tremurând, gras şi gol ,pentru producția filmului „Am văzut țigani fericiți” ! Nu vrei să-ți mai aduci aminte (acum înjuri clipa/momentul !) când l-ai urmat în palatul lui …”garçon”…din vălcea ca să i-o arăți pe viu cum se şterge/alege/praful de un poet „ermetic” ca el , când îi toacă/papă cotoroanța… banii ! Săracu poet, a fost magie neagră făcută de o țigancă grasă ,urâtă (şi expirată!) care locuia şi producea într-o casă demolată de primărie , taman în nodul rutier Podu Viilor !
Anonim
Bafto delo tiai f norocu. ne punem cu magia pa tine nu mai scapi da buba neagra
Ziceam ca iesti dastept da da unde esti cu creeri franjuri . Pai de smieureanu am auzat noi ala e om ca lumea nu ca tine , un parlit
Anonim
Tu iar confunzi jocul piramidal Ferrati , de unde are magraonu vostru banii (furați), cu Ferrari 360 în care s-a pozat ultima dată când a trecut prin Obor , căutâd-o pe una Dora ? Elena ? sau Marilena ?! care tocmai îi fugise de pe moşie cu arendaş cu tot ?!!…
Anonim
vezi ca ecsagerezi cu confuzili , gata , neai inervat sio sati venim de hac tiam trimes deja pa miki duta sa te ia in primire . nu vezi ca a inceput sati bubue capu
Victoria
Cred că e important că doamna învățătoare aduce în atenția elevilor momentul nașterii poetului ,,nepereche”, chiar dacă nu s-a schimbat mare lucru în societate, politic vorbind. Așa e din vremea lui Cuza: elevii învață o poezie, o recită la serbare în prezența părinților care se mândresc cu odraslele, iar mai târziu … și copiii și părinții uită versurile lui Eminescu!