Marina Spânu
Marina Spânu are 19 ani şi studiază Jurnalismul la Universitatea din Piteşti. Despre pasiunea ei, muzica, dar şi despre alte lucruri Marina ne-a vorbit zilele trecute…
Talent moştenit de la părinţi
– De unde provine pasiunea ta pentru muzică?
– Iubesc muzica de când eram la grădiniţă; atunci am început să-mi dau seama ce fac părinţii mei. Ei sunt interpreţi de muzică populară. Nina şi Nicu Spânu sunt părinţii perfecţi pentru mine, iar ceea ce fac ei, prin modul în care bucură oamenii la toate evenimentele unde sunt invitaţi, este incredibil. De la ei am moştenit acest talent. Nu aş putea să trăiesc fără muzică. Când eram mică, mergeam cu ei la nunţi şi adoram atmosfera aceea, muzica live, oamenii care dansau cu toată inima şi transmiteau atâta energie, emoţie, bucurie. Eram curioasă şi nerăbdătoare să stau până la sfârşit, însă din cauza vârstei fragede, nu rezistam. Adormeam pe scaune, acolo, cu ei la masă. Îmi vine să râd când povestesc şi îmi amintesc cu drag de toate aceste momente.
– Povesteşte-ne mai multe despre tine şi familia ta…
– Provin dintr-o familie foarte frumoasă şi binecuvântată. La noi în casă este de fiecare dată multă veselie, râsete, energie şi toate acestea datorită muzicii. Şi, de asemenea, datorită rugăciunii şi credinţei ce ne luminează mintea, ne încălzeşte inima şi ne dă putere zi de zi. Eu sunt o persoană foarte credincioasă, iar Dumnezeu a fost şi este de fiecare dată cheia tuturor rezolvărilor mele în viaţă.
„Să citesc, să scriu, să compun”…
– De ce ai ales facultatea de jurnalism?
– Îmi place foarte mult să citesc, să scriu, să compun. Încă de la grădiniţă eram foarte vorbăreaţă. Părinţii mei aveau un reportofon cu care înregistrau anumite idei pentru liniile melodice, pentru ca mai apoi să creeze piese ce urmau să fie înregistrate în studio. Însă eu le luam reportofonul şi înregistram interviuri acordate de păpuşile şi jucăriile mele. Şi acum mai am acele înregistrări haioase şi pline de imaginaţie. De asemenea, de mică tot merg mereu cu părinţii pe la posturile de televiziune. De aici şi pasiunea mea pentru jurnalism. Studiez acest domeniu cu mult drag.
– Cum decurge viaţa ta de cântăreaţă?
– Într-o dezvoltare profesională continuă. Cânt alături de părinţii mei la evenimente, la emisiuni tv.
– Cum te simţi atunci când eşti pe scenă?
– Sunt cea mai fericită. Simt că aceasta este menirea mea de la Dumnezeu. Cânt şi îi fac pe oameni fericiţi. Sunt o persoană care emană foarte multă pozitivitate şi fericire. Nu îmi plac oamenii trişti, oamenii care văd totul întunecat. Şi eu am momente când sunt supărată, dar după ce ascult muzică îmi revin. Iar pe scenă simt că zbor, din rău se face bine; este ca un remediu pentru mine, mă învăluiesc cu fericire aceste momente şi îmi reamintesc că visele devin realitate.
„Orice e posibil”
– Ce îţi doreşti în viaţă?
– Îmi doresc ca Dumnezeu să îmi dea sănătate, iubire, linişte sufletească şi puterea de a merge mereu înainte, pentru că de celelalte mă voi ocupa eu. Orice este posibil în această lume şi oricine poate să ajungă unde îşi doreşte, dacă munceşte şi încearcă până reuşeşte.
