Primăria Tigveni

Primar: Doru Dumitru Slătineanu;

Viceprimar: Constantin Smeu;

Secretar: Tatiana Niţu;

Contabul-şef: Maria Roşu.

– Sate componente: Tigveni (reşedinţa), Bîrseştii de Jos, Bîrseştii de Sus, Bălteni, Bălileşti, Vlădeşti, Bădislava şi Blaju

– Populaţia: 3.440 locuitori

– Suprafaţa: 50 ha

– La 28 octombrie au loc evenimente prilejuite de ziua comunei şi „Sărbătoarea mărului”.

Doru Dumitru Slătineanu

Primarul Tigveniului, Doru Dumitru Slătineanu, ne-a povestit că localitatea pe care o cârmuieşte a fost sursă de inspiraţie pentru importanţi oameni de cultură. Între râuri – apa Topologului şi iazul Morii – era hanul Brătienilor. În anul 1883, când era revizor şcolar, I.L. Caragiale a poposit la această cârciumă, fiind cucerit de frumuseţea hangiţei. Exprimându-şi prin viu grai admiraţia, marele nostru scriitor a aflat că pentru această femeie „s-a făcut moarte de om”. Această întâmplare l-a inspirat pe I.L.Caragiale atunci când a scris „Năpasta”. Meleagurile pitoreşti ale localităţii au fost descrise de scriitorul Gala Galaction în povestirea „Lângă apa Vodislavei”. Poetul George Topârceanu şi-a găsit inspiraţia tot la Tigveni, când a compus „Balada Morţii” şi „Balada Popii din Rudeni”. Iar Dealul Momaia din Tigveni a oferit cadrul natural pentru filmul „Păcală”, în care au jucat, ca figuranţi, şi oameni din această localitate. La Tigveni, povestea merge mai departe pe… Autostrada Piteşti-Sibiu, o secţiune de drum şi un tunel urmând să fie construite în această localitate.

„Sunt mâhnit că, deşi trece conducta de magistrală prin mijlocul Tigveniului, comuna nu are gaze. Firmele solicitate de noi, care se ocupă cu proiectarea, execuţia şi distribuţia, nu au considerat rentabilă investiţia, motivând că satele noastre sunt răsfirate. Am făcut demersuri la Parlamentul României şi la Ministerul Energiei pentru rezolvarea problemei… În 1939, Tigveniul a fost prima comună cu iluminat public, alimentare cu apă şi curent electric adus în casele oamenilor. Istoria ne obligă pe noi, cei de azi, să ridicăm cât mai mult standardul de viaţă al localnicilor. Cu o singură condiţie: să fim sprijiniţi de autorităţile judeţene şi naţionale. Îmi doresc să îi pot ajuta cât mai mult pe consătenii mei”, a spus primarul Doru Dumitru Slătineanu.

Proiecte în derulare

– Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă în satele Vlădeşti şi Bădislava (a fost semnat contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării, pentru 3.853.400 lei);

– Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă Blaju-Bălteni-Bîrseştii de Sus (proiect 90% finalizat, peste jumătate din reţea a fost pusă în funcţiune);

– Reabilitare la Şcoala cu clasele V-VIII Bîrseştii de Jos – vechiul local (semnat contract de finanţare – 556.853 lei);

– Modernizare, prin asfaltare, a drumurilor agricole (Măsura 1.2.5.), în Tigveni, Bălteni şi Vlădeşti (6,2 km);

– Înlocuire şarpantă şi acoperiş la căminul cultural Bîrseşti;

– Amenajare două podeţe pe strada Izvorului;

– Sistem de încălzire la căminul cultural Tigveni (30.000 lei);

– Pod peste pârâul Bădislava (spre şcoala Bălileşti);

– Extindere sediu primărie şi mansardare (execuţie proiect);

– Primăria Tigveni va semna un contract cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în vederea realizării cadastrului general al comunei.

Biblioteca şi centrul de internet

Drumuri comunale

Alte patru proiecte de modernizare a drumurilor de interes local – prin asfaltare – au fost depuse la Ministerul Dezvoltării:

– pentru 5,5 km în: Bălileşti (1,6 km), Bîrseştii de Jos – Bîrseştii de Sus (1,7 km), Tigveni-strada Nicolae Enescu (900 m) şi cătunul Momaia (1,3 km);

– pentru 8,5 km – în toate satele, respectiv pe 20 de uliţe şi străzi comunale;

– pentru 3,5 km pe DC clasat 239 Tigveni-Blaju-Valea Danului;

– pentru 1,1 km pe uliţa Bisericii, Bârseştii de Sus.

Un alt proiect a fost depus, tot pentru modernizarea uliţelor şi drumurilor comunale, la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (pentru 5,950 km).

Personalităţi locale

– Nicolae Enescu, profesor, memorialist, fost deţinut politic, a înfiinţat şi a condus P.N.Ţ.C.D. din Curtea de Argeş (1990-1998);

– Gabriel Marinescu – general şi om politic; a fost prefect al Poliţiei Capitalei (1930-1937), subsecretar de stat la Ministerul de Interne (1937), ministru de Interne (1939) şi ministru al Ordinii publice (1939);

– Fraţii lui Gabriel Marinescu (au făcut tot carieră militară, ajungând generali): Victor Marinescu, ministru al Sănătăţii, şi Nae, comandant de regiment.

Căminul Cultural

Mărturii

Localitatea Tigveni a fost consemnată în actul din 28 octombrie 1528, prin care Radu de la Afumaţi (1522-1529) întăreşte mănăstirii Argeşului mai multe părţi din sat. În comuna Tigveni se află două monumente istorice de interes naţional: o necropolă tumulară de incineraţie (perioada Hallstatt târzie) şi ansamblul conacului Teodor Brătianu (secolul al XVIII-lea). Monumente istorice de arhitectură de interes local: biserica „Sfinţii Voievozi” (capela Băltenilor; 1816) din satul Bălteni, biserica „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Dumitru” (1884) din Bârseştii de Jos, ruinele bisericii „Sfinţii Voievozi” (sfârşitul secolului al XVIII-lea) din cadrul complexului conacului Teodor Brătianu, complexul Gabriel Marinescu (1939) şi casa Elisabeta Stanciu (1938), ultimele trei din satul Tigveni.

Puncte tari

– Alimentarea cu apă în toate satele;

– Iluminatul public (peste o mie de lămpi stradale cu LED – becuri economice);

– 17 km de reţea de canalizare (ajunge în majoritatea satelor, în gospodării şi în instituţii, însă există şi un proiect de extindere – etapa a doua – depus şi nefinanţat);

– Reţeaua şcolară (toate şcolile sunt modernizate şi dotate corespunzător);

– Sala de sport polivalentă;

– Baza sportivă (stadion, echipamente, vestiare etc.);

– Biblioteca publică şi centrul de internet (are peste 20.000 de volume şi a fost dotată, prin programul „Biblionet”, cu calculatoare);

– Cele patru cămine culturale modernizate, dotate corespunzător;

– Bazinul pomicol important, cu specii de măr, prun, păr, vişin, cireş; în ultimul timp au luat avânt plantaţiile de mur, zmeur şi căpşuni;

– Microfermele familiale de ovine;

– Forţa de muncă disponibilă;

– Cele două fonduri de vânătoare (porci mistreţi, urşi, lupi, vulpi, viezuri, căprioare, fazani);

Grădiniţa

– Fabrica de ciocolată („Marco Polo”), în care „hrana zeilor”, comercializată peste graniţa României, este decorată manual de zeci de femei din comună;

– Atelierul de perle artificiale, cu produse pentru export, în care lucrează alte zeci de localnici;

– Patru supermarketuri foarte bine aprovizionate şi peste 20 de mici magazine;

– Numeroase societăţi comerciale, de la frizerie şi pizzerie, până la magazin de mobilă şi depozit de materiale de construcţie;

– Sediu de bancă (cooperatistă);

– Punct de lucru al pompierilor, cu maşină în dotare;

– Secţie de poliţie;

– Două farmacii, două cabinete medicale individuale, un cabinet stomatologic.

Puncte slabe

– Starea precară a drumurilor comunale şi a uliţelor;

– Lipsa reţelei de gaze;

– Trei sate sunt fără semnal de telefonie mobilă (Bălileşti, Vlădeşti şi Bădislava).

Ameninţări

– Migraţia localnicilor către Ocident;

– Scăderea populaţiei şcolare;

– Îmbătrânirea populaţiei;

– Mortalitatea ridicată în rândul persoanelor vârstnice (20 de decese în primele zece săptămâni ale anului 2018).

Oportunităţi

– Dezvoltarea turismului rural (sunt în curs de amenajare mai multe pensiuni);

– Înfiinţarea unor centre de valorificare a fructelor de pădure şi a ciupercilor (valabil şi pentru fructele autohtone);

– Reînvierea meşteşugurilor locale, prin deschiderea unor ateliere cu piaţă de desfacere (coşuri împletite din alun, măturoaie, linguri de lemn);

– Baza meliferă foarte bogată permite dezvoltarea apiculturii mai ales că au fost accesate cel puţin zece proiecte pe fonduri europene;

– Subsolul foarte bogat în zăcăminte de titan şi zirconiu permite exploatarea acestor minereuri;

– Aşteaptă să fie exploatate şi pepitele de aur de pe Valea Bădislavei;

– Secţiunea 4 a viitoarei Autostrăzi Piteşti-Sibiu, cuprinsă între comuna Tigveni şi Curtea de Argeş, va avea lungimea de aproape 10 km, între care 1,35 km de tunel, care vor fi construiţi în zona de traversare a Dealului Momaia. Acest proiect va aduce cu sine şi bunăstarea localnicilor din Tigveni, prin crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea infrastructurii.

Distribuie pe Facebook