Incertitudinea asta cu Covidul mă duce cu gândul la un scenariu. Că tot e plină lumea de scenarii, de manipulări. Așadar, aici, la Pitești, în România, pe mapamond, dacă vreți, ne confruntăm cu un pericol real, numit Covid-19? Ori e doar o poveste inventată? De cine? Ca să ce? Ș.a.m.d.
Autoritățile se dau de ceasul morții să ne convingă că n-au altă grijă decât asigurarea sănătății noastre. După ce s-a dat alarma, destul de târziu, au reamenajat spitale, au luat măsuri restrictive pentru ca epidemia să nu se întindă. Și o vreme chestiunea a părut să fie ținută sub control, dar populația, obligată să rămână în casă sub presiunea stării de urgență, a impus relaxarea. Cu riscurile ei. Iată, la Mioveni, la Valea Iașului, au fost internați oameni afectați de virusul care, chipurile, uite-l, nu e. Dar este, indiscutabil! A explodat și-n Argeș. Iar în această privință, autoritățile n-au de ce să se războiască pe rețelele sociale cu autorii fake-news-urilor, ci mai bine să-și canalizeze eforturile spre ce pot controla. Nu spre ce este incontrolabil. Că asta ne duce spre depresie, nu alta. Și, apropo de asta, consult o statistică a OMS, cu date oficiale, privind situația mortalității în lume. De la 1 ianuarie până la 1 mai 2020. Potrivit acesteia, de coronavirus au murit 237.469 de oameni, de malarie – 327.267. Dar s-au sinucis mai mulți – 357.785! De ce și-or fi pus capăt zilelor? Nu cred că de frica virusului care, chipurile, face ravagii de nu știm cum s-o mai scoatem la capăt. Poate că nu au mai avut ce mânca? Căci, iată, de foame au pierit în lume 3.731.427 de amărâți. De foaaaaame! Asta, în condițiile în care numai la noi, până-n pandemie, restaurantele aruncau peste 6 tone de mâncare. Păi, treaba asta n-ar trebui să ne dea de gândit? Și nu doar nouă, jurnaliștilor, ci mai ales autorităților, guvernanților, politicienilor care iar declară că vor candida in corpore la viitoarele alegeri. Ca să ce? Să ne îmbunătățească nouă calitatea vieții. Păi, de ce nu reușesc s-o facă de 30 de ani de când îi tot votăm cu această speranță? Care, iată, încă o dată s-a dovedit deșartă!
Mă întorc la prima întrebare. Nu înainte de a mai arăta că, de boli infecțioase, au murit cei mai mulți oameni în perioada analizată – 4.331.251. Păi, dacă stau lucrurile așa, nu e la mintea cocoșului, nu a guvernanților, a ministrului Sănătății, să le mai dau o șansă bolnavilor cronici, de care două luni și ceva nu mi-a păsat? Aparent, ne-a păsat doar de cei infectați cu Covid-19. Scriu aparent, fiindcă zilele trecute publicam declarația unei asistente de la spitalul din Mioveni – cel vechi, pentru pacienții cu Covid – că bolnavii de aici cer ajutor cu disperare.
Unde e minciuna, unde e adevărul? Ne ocupăm doar de cei infectați cu Covid și-i lăsăm să moară pe cei cu boli cronice – cancer, au murit 2.740.193 – fiindcă n-au mai avut acces în spitale, fiindcă sunt tratați doar la telefon?

Haideți să comparăm câți au murit de coronavirus în lume – 237.469 de oameni și câți de boli infecțioase – 4.331.251! De 18,2 mai multe ori! Cumplit, nu?! Să fim fericiți, că din pricina accidentelor rutiere au murit doar de două ori mai mult, respectiv 450.469?
Evident că nu suntem, dar nu putem să nu băgăm de seamă că ține neapărat cineva să ne facă să auzim mereu ticăitul unei bombe. Încărcată nu cu trotil, ci cu Covid-19. Gata mereu să explodeze, dacă nu facem aia, dacă nu facem ailaltă. O teroare, nu alta! E ăsta un scenariu? Ne ține cu sufletul la gură? Deși, dacă ne uităm mai atent la celelalte cifre, înclinăm să le dăm crezare și celor care spun că puterea are nevoie de acest scenariu ca să ne poată restrânge libertățile constituționale. Bine, bine, dar este și o idioțenie, dacă ieși în stradă ca să întinzi hora pentru a-ți exprimi libertatea față de virus. Este, nu?
Este, doar că lucrurile vin să se schimbe postpandemie. Prima urgență n-o să mai fie fluturarea pericolului față de coronavirus, nici măcar relansarea economiei, aflată în criză, ci goana după mâncare. Care mâncare ar putea deveni o prioritate zero, să-i scoată pe oameni în stradă, dacă ne vom întoarce la măsurile restrictive impuse de un nou val de viruși. Ticăie bomba, trâmbițând o nouă dezordine socială, nu credeți? Puterea doarme liniștită cu ea sub cap? Cei care n-au ce mânca se uită întotdeauna la cei care au și nu dau. Care au acumulat infinit mai mult decât pot să mănânce. Și săracii vor o nouă ordine socială. Nu neapărat socialism, dar nici capitalism, dacă nu-i loc de solidaritate umană. Nici pe stânga, nici pe dreapta! Unde-i a treia cale? La clasa de mijloc? Păi, ea este acum cel mai puternic afectată, nu?

Distribuie pe Facebook

Mihai Golescu

See Full Bio