Zeci de credincioşi romano-catolici din Piteşti au mers marţi seara la slujba obişnuită din centrul urbei pentru a invoca mila Sfântului Anton din Padova. Serviciul divin s-a desfăşurat după tipicul obişnuit şi nimic nu prevestea ceea ce a urmat. O „scânteie” apărută din senin putea declanşa un conflict între catolici şi ortodocşi…
Sfântul Anton îi uneşte
La nivel înalt se vorbeşte de relaţii tot mai apropiate între cele două Biserici surori: Romano-Catolică şi Ortodoxă. În condiţiile expansiunii musulmanilor în Europa, tot mai multe voci invocă necesitatea unui mesaj comun al celor două Biserici, iar unii se gândesc şi la o posibilă reunificare, pentru ca „toţi să fie una”, după cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos. La Piteşti, ca şi-n alte mari oraşe ale ţării, relaţiile dintre ortodocşi şi romano-catolici sunt excelente. În rândul ortodocşilor există un cult aparte pentru Sfântul Anton din Padova şi mulţi merg, mai ales marţi, în biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Paul” din vecinătatea Teatrului „Al. Davila”, unde înalţă rugăciuni la acest „prieten al săracilor şi al copiilor”. Aşa s-a întâmplat şi zilele trecute când, deopotrivă, enoriaşi romano-catolici şi ortodocşi au luat loc în bănci pentru a participa la slujba de seară. Slujbă săvârşită de noul paroh, George Cherecheş, un preot entuziast care a reuşit în doar două săptămâni, de când a fost numit, să câştige încrederea enoriaşilor.
Ortodocşii au fost vizaţi…
La ora 19.30 slujba s-a încheiat, iar preotul, binecuvântând mulţimea, le-a urat tuturor să „meargă în pace spre casele lor”. Când credincioşii se îndreptau spre ieşire, s-a auzit o voce baritonală. Un bărbat, pe care enoriaşii nu-l cunoşteau, vorbind repede, sacadat, a spus că reprezintă Forumul Germanilor din România, că este doar în trecere prin Piteşti, dar că, asistând la slujbă, a fost impresionat de prestanţa preotului. Aflând că a fost numit recent paroh, misteriosul bărbat cu barbă şi ochelari i-a făcut urări preotului, dar i-a semnalat un aspect, cerându-i să rezolve problema: „Slujba e extraordinară, dar luaţi măsuri cu ortodocşii care vin şi deranjează, le sună telefoanele! Nu se poate tolera aşa ceva!” Oamenii au început să murmure, ortodocşii simţindu-se atacaţi subtil în acest scurt discurs. Câţiva catolici s-au încruntat şi ei. În biserică s-a creat, pentru câteva clipe, o stare de tensiune. De la înălţimea Sfântului Altar, preotul, surprins şi el de această remarcă a „germanului”, a reuşit într-un mod excepţional să stingă conflictul care mocnea: „Mulţumesc pentru urări… În privinţa telefoanelor, într-adevăr, e deranjant să sune în timpul slujbei, dar asta ţine de educaţia fiecăruia. Nu sună doar la ortodcşi, ci şi la catolici; esenţial e să nu mai sune deloc.” Astfel, apele s-au liniştit. Ba, mai mult, preotul, a glumit: „Dacă mai sună telefoanele, le luăm şi le dăm Sfântului Anton”. Deopotrivă, catolici şi ortodocşi s-au despărţit salutându-se prieteneşte, iar „germanul” s-a strecurat printre ei, făcându-se nevăzut…
Eduard TOMAZIU
5 Comentarii
Daniel Filip
Felicitari, parinte paroh ! Dumnezeu sa va binecuvanteze in noua slujire incredintata si sa va rugati Sfintilor din ceruri sa mijloceasca pentru noi belsug de haruri !!!
fred
Preotul seamana cu Cristi Chereches. Articolul e excelent de interesant… Pace.
Lucia
Nu este el?
George Augustin Stirbat
Il cunosc foarte bine pe acest preot! Inca de la intrarea sa in randul clerului romano-catolic! E o personalitate de o calitate exceptionala si sunt convins ca Pitestiul a castigat o calauza vrednica prin adoptarea sa ca Parinte Paroh! Asa, ca fapt divers, randurile acestea pe care le vreau intelese ca pline de respect si admiratie vin din partea unui credincios ortodox! Caruia nu i-a sunat niciodata telefonul in vreuna din bisericile de pe cele patru continente pe care le-a vizitat…
PALAU ROZALUA
PARINTELE CRUSI ARE UN SALUT APARTE …..PACE SI BINE ..DAR ACEST SALUT UL PUNE SI IN PRACTICA ..FACE MYKT BINE SI INSTAUREAZA PACEA INTRE OAMENI ESTE UN PASTOR MINUNAT EU IL CUNOSC BINE ESTE MAGNIFIC. ESTE SI VA RAMANE VESNIC IN INIMA NOASTRA DUHUL SFANT IL CALAUZESTE PE DRUMUL VIETII IL IUBIM SI PRETUIM ENORM