În ultimele două luni, odată cu instituirea de către autorităţile centrale a unei noi taxe pe fluxul managementului deşeurilor, atât pentru autorităţile publice, judeţene şi locale, cât şi pentru populaţia plătitoare pentru salubritate, toate calculele în privinţa costurilor au fost date peste cap. Problemele cu noua taxă sunt generate de faptul că, în afară de costurile stabilite iniţial, prin diverse mecanisme financiare de management în domeniu, a fost impusă o plată suplimentară ce trebuie plătită pentru toate deşeurile care ajung la depozitare finală, la „groapa de gunoi” (80 lei pe tonă). Taxa se pune pe toate deşeurile (inerte, organice, biodegradabile, cenuşi, construcţii sau deşeuri stabilizate) pentru care, în mare parte, nu există soluţii de deviere de la depozitare. Numai în Argeş pentru luna ianuarie s-a plătit deja în plus 1 milion lei din cauza acestei taxe!
Daniel Constantin
Promisiuni, schimbări, întâlniri…
Societăţile de salubritate din Piteşti, de exemplu, au plătit din buzunar banii (un fel de penalizare pentru că nu se atinge cota de colectare selectivă impusă de Uniunea Europeană). Populaţia încă nu a simţit presiunea. Dar nici firmele nu mai pot merge prea mult aşa. Dacă acum taxa este de 80 lei pe tonă, în 2018 va creşte la 120 lei pe tonă. „Conştienţi de problemele care vor apărea odată ce vom fi nevoiţi să plătim în plus aceste sume, în ultimii doi ani am făcut demersuri către Ministerul Mediului şi miniştrii în funcţie pentru a fi modificate aceste neconcordanţe. Dincolo de faptul că este o lege incompletă şi nu poate fi aplicată coerent în forma actuală, generează următoarele probleme: creşterea cu 50% a taxelor şi tarifelor la populatie şi, implicit, depăşirea gradului de suportabilitate a serviciului; neîndeplinirea indicatorilor financiari prevăzuţi în analizele cost-beneficiu parte a Memorandumurilor de Finanţare; blocarea fluxurilor financiare şi imposibilitatea efectuării serviciului în mediu rural, unde gradul de încasare este extrem de scăzut (60-65 %) în condiţiile taxelor actuale (diferenţa este acoperită de la bugetele locale); blocarea rambursărilor către BERD a împrumuturilor contractate pentru cofinanţarea proiectelor; corecţii financiare sau pierderea finanţărilor pentru neîndeplinirea indicatorilor din proiecte. La nivelul judeţului Argeş suntem nevoiţi să plătim penalităţi de peste 2 milioane euro/an în condiţiile în care avem cel mai mare grad de deviere a deşeurilor, peste 32% din cantitatea generată (n.r. – colectare selectivă)”, ne-a declarat Gabriel Moiceanu, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Servsal Argeş. Acesta ne-a declarat că în această săptămână se va întâlni, în calitate de preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară pe probleme de deşeuri din România, cu noul ministru al Mediului pentru a discuta problema suprataxei.
„Mai era puţin…”
L-am contactat pe piteşteanul Daniel Constantin, fost ministru al Mediului. Acesta lansase în dezbatere un proiect de modificare a legislaţiei care să reducă din povara suprataxei pentru gunoi, dar din cauza disputelor politice din ALDE, partidul său, a fost schimbat recent din funcţie. „Mai era puţin. Actul normativ ar fi trebuit să fie adoptat de către Guvern în urmă cu două săptămâni, obţinusem 14 avize din 16. Acum, revine noului ministru sarcina de a găsi o soluţie. Nu ştiu să vă spun care va fi viziunea acestuia, însă”, ne-a declarat Daniel Constantin.
Gabriel Moiceanu
Deşeuri…
„În momentul de faţă, în judeţul Argeş selectăm mecanic peste 50% din deşeurile depozitate în amestec de către populaţie şi colectate de către operatori. Am distribuit peste 40.000 de compostoare individuale la gospodării, unde au fost astfel deviate peste 7.000 tone de deşeuri biodegradabile în anul 2016, deşeuri care altfel ar fi ajuns în depozitul ecologic şi ar fi mărit cantitatea totală. 27 de localităţi au intrat în programul prin care se distribuie gratuit saci speciali pentru deşeuri reciclabile, program pe care intenţionăm să-l extindem în anul 2017 în toate localităţile judeţului (avem 2 proiecte complementare la implementare în 2017). Planurile de investiţii pentru 2017-2018 au ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii actuale pentru a selecta şi trata prin tehnologii TMB toată cantitatea de deşeuri intrată în Centrele de Management Integrat al Deşeurilor (CMID)”, a mai spus Gabriel Moiceanu.
Claudiu DIŢA
