România a înregistrat, în perioada 2014-2015, a treia cea mai mare creştere a volumului de mărfuri transportate pe cale rutieră din toate statele membre ale Uniunii Europene, potrivit Eurostat. Avem însă cea mai mică reţea de autostrăzi din Europa. În Argeş se regăsesc, de asemenea, printre cei mai mari transportatori din ţară, mulţi dintre aceştia lucrând cu Dacia. Din păcate, nu avem o autostradă pe ruta Piteşti-Sibiu care să ne lege de Occident. Din acest motiv, Dacia pierde 30 euro la fiecare maşină pusă pe tir şi transportată spre Vest pe obositorul şi dificilul Deal Negru şi pe Valea Oltului. Volumul total de mărfuri transportate pe şosele a fost, în 2015, de 39 miliarde de tone-kilometru, în creştere cu 11,1% faţă de cifra consemnată în 2014. Tona-kilometru este o unitate de măsură pentru exprimarea volumului transporturilor egală cu deplasarea unei greutăţi de o tonă pe distanţa de 1 km. Această creştere a traficului de mărfuri arată de ce are nevoie România de şosele de mare viteză, care să fluidizeze traficul de mărfuri şi să reducă timpii de deplasare. În momentul de faţă, România are circa 730 km de autostradă. În termeni absoluţi, nu este ultima ţară de pe continent, dar, potrivit datelor de acum doi ani din Masterplanul de transport, dacă luăm în calcul şi densitatea, adică numărul de kilometri de autostradă raportaţi la suprafaţă, România stă extrem de prost, cu doar 2 km de autostradă la 1.000 km pătraţi. Mai prost decât noi stau doar ţările nordice, din motive de climă şi relief evidente: Islanda, Norvegia şi Finlanda. Când vine vorba însă de raportarea la populaţie, suntem chiar ultimii de pe continent. În România revine un kilometru de autostradă la 36.585 de locuitori. Este cel mai mare număr din Europa şi este, de fapt, indicatorul cel mai relevant.
Claudiu DIŢA
