Dacă ar exista o facultate din care să ieşi calificat “primar”, aş fi putut crede că primarul Suseniului cu siguranţă a absolvit-o. Dar cum ştim sigur că aceasta nu există, deducem că dl. Radu Doru, primarul comunei Suseni, a absolvit-o “la locul de muncă”. Absolvent al Facultăţii de Drept, jurist de meserie, a lucrat în administraţie, a fost secretar de comună, iar de 4 mandate consecutive, deci de 15 ani, este Numărul 1 în Suseni.
Dar, îmi puneam întrebarea: cum arată o comună care are la cârmă un primar pe care consătenii lui l-au tot reales, de 4 ori la rând, să le fie lider? Suntem în anul Centenarului, comuna trebuie să fie rezultatul unei munci continue şi organizate.
Şi chiar aşa mi-a lăsat impresia. Comuna Suseni este una dintre cele mai frumoase comune din judeţ, în opinia mea, toate obiectivele vizitate (şi pe care vi le voi prezenta şi dv. în fotografii) sunt bine îngrijite, se vede un simţ gospodăresc deosebit, de asemenea, un simţ estetic destul de cultivat, dovadă că acea “calificare la locul de muncă” a primarului Radu Doru este mai valoroasă decât teoria învăţată în şcoală.
L-am găsit “pe şantier”, adică la Şcoala Suseni, aflată în reabilitare, unde discuta cu patronul firmei care se ocupă de lucrări. “Ochiul stăpânului îngraşă vita!”, spune un vechi proverb românesc, dovadă că atunci când supraveghezi îndeaproape lucrările, acestea chiar se fac cum trebuie. Cunoaştem situaţii de lucrări făcute de mântuială din bani publici şi acum găsesc explicaţia de ce arată aşa bine şcolile din Suseni.
– Ce aţi dori să schimbaţi, dacă v-ar sta în putere?
– Ca primar, nu mă pot plânge că “nu îmi stă în putere” ceva (în afară de legislaţia, de multe ori, lacunară ori stufoasă). Totul ar trebui să ne stea în putere, mie şi echipei mele, pentru orice schimbare pe care o gândim trebuie să găsim resursele şi capacitatea de a o pune în practică. Dar, uneori, ne lovim de anumite probleme, ca în orice activitate.
– Care ar fi, pe scurt, problemele comunei Suseni?
– Suntem o comună medie ca întindere (5.700 de hectare), dar ne confruntăm cu o mare fragmentare a terenurilor, precum şi cu o suprafaţă foarte mare de teren intravilan (locul 4 pe judeţ), ceea ce înseamnă, în primul rând, reţele edilitare vaste ca întindere, costurile pentru întreţinerea/ modernizarea/reabilitarea acestora fiind peste puterile bugetului nostru. Deşi destul de mare ca întindere a suprafeţei din intravilan, comuna nu dispune de multe obiective economice, care să vireze bani la bugetul local. Asta ar fi una dintre probleme. A doua ar fi, să spunem, că nu există cultura asocierii, oamenii nu vor să se asocieze în vederea obţinerii unor beneficii din agricultură, de aceea preferă să-şi dea terenurile în arendă. Există pe teritoriul comunei o societate comercială, parte a Grupului Haditon, care se ocupă de creşterea păsărilor şi care a luat în arendă o parte din terenuri şi le cultivă în scopul asigurării hranei acestora şi, care, evident, este principalul contributor la bugetul local şi singurul de această anvergură.
– Nu există o asociaţie agricolă?
– Din păcate, nu! În schimb există o Asociaţie culturală. Se numeşte “Rovine” şi promovează valorile istorice şi culturale ale comunei.
– Aşadar, localnicii se pot asocia în scopuri benefice, probabil că mai trebuie lucrat la mentalitate
– Da, munca cu omul (care nu se învaţă în vreo şcoală) este cea mai grea. Dovadă că legile complicate şi neadaptate cu realitatea cotidiană a vieţii sociale ne dau mari bătăi de cap. Cum să-i explici unui om de 80 de ani, care este căsătorit cu actuala soţie de peste 50 ani, că “trebuie să o ia în spaţiu” dacă doreşte schimbarea buletinului acesteia, întrucât soţul este titular de rol. Vă închipuiţi, o asemenea aberaţie a legii. Unul, mai hâtru, vine la primărie şi zice: “Cum, dom’le s-o iau în spaţiu, ce eu iau toate babele în spaţiu? Iau şi eu una mai tânără!”. Ce să mai zicem de Legea construcţiilor, care, dacă te-a reclamat un vecin “bine-intenţionat” că ai pus o dală de piatră la casă ca să o protejezi de ploi, rişti să plăteşti o amendă usturătoare, fiindcă nu ai autorizaţie sau nu ai respectat nu ştiu ce prevedere legală. Sistemul acesta, “represiv”, în orice regim din lume, a fost inventat pentru a proteja nişte valori sociale. Or, ce valori sociale protejează astfel de legi, făcute de oameni care nu au legătură cu realitatea din ţară? Nu mai spunem de taxele ce trebuie plătite la aşa-zise organizaţii de interes public (Casa Constructorilor, Ordinul arhitecţilor etc.).
– Spuneţi că nu vă ajută legislaţia.
– Nu doar că “nu ne ajută”, ci uneori ne încurcă. O birocraţie stufoasă, cu termene lungi şi cu zeci de aprobări, nu este benefică unei dezvoltări rapide. Vă mai dau un alt caz: un tânăr din Bucureşti şi-a exprimat intenţia de a deschide în comuna noastră o fermă bio de creştere a păsărilor. A făcut un proiect (în valoare de cca 1.400.000 de euro) care i-a şi fost aprobat pentru finanţare cu fonduri europene. Dar a făcut atâtea drumuri de la Bucureşti la Piteşti, la instituţiile statului, pentru a obţine toate avizele, aprobările, autorizaţiile etc. încât, la un moment dat, mărturisea că, dacă nu ar fi băgat atâţia bani (şi proprii) în afacere, ar fi lăsat-o baltă. Pentru unele avize sau autorizaţii ne-am deplasat noi, de la primărie, pentru a-l scuti de câteva drumuri. Credem însă că această disponibilitate a noastră, a administraţiei locale, va da roade, pentru că proiectul acesta se va face. Vom avea o fermă bio în Suseni.
– În afară de problemele cu legislaţia neadaptată, care sunt problemele de la nivel local care vă frământă?
– Mă frământă lipsa intelectualităţii neaoşe, de la sat. Majoritatea acesteia este reprezentată de ”navetişti”. Poliţistul, profesorul, doctorul, preotul – majoritatea sunt navetişti. Mi-aş dori ca măcar o parte dintre aceştia să se stabilească pe teritoriul comunei, să-şi construiască o casă (suntem destul de aproape de Piteşti, doar 18 km ne despart de capitala judeţului). Altfel am discuta cu oameni ai locului, alta ar fi şi implicarea lor în ceea ce fac, le-ar fi şi lor mai uşor, nu ar mai sta cu ochii pe ceas şi nu ar mai fi stresaţi că pierd cursa. Statul nu încearcă să facă suficient în acest sens sau face prea puţin (sic!! Mai ştie cineva ceva despre casele ce urmau să se edifice pentru specialiştii de la ţară?). Mă mai îngrijorează faptul că majoritatea populaţiei active a comunei lucrează la firme din comunele învecinate sau la Piteşti (s-au deschis multe fabrici de cablaje auto în zonă), sunt “navetişti” şi ei, nu mai este legată atât de mult de spiritul locului, iar populaţia per ansamblu îmbătrâneşte, de aceea încercăm prin toate mijloacele să ajutăm tineretul şi să-l antrenăm în acţiuni frumoase, care să-l lege sufleteşte de satul natal.
La Ziua comunei, din iunie, am antrenat sute de copii din şcolile comunei, pentru un festival istoric, pentru o paradă a torţelor (manifestare unică în judeţ), avem o echipă de fotbal (C.S.C. Suseni), care joacă în liga a IV-a, pe care o susţinem spre a face măcar sport de masă, dacă nu performanţă, încercăm să le oferim în şcoli tot confortul, pentru a nu fi tentaţi să plece la oraş, să devină şi ei “navetişti” ca părinţii lor. Noi le asigurăm, cu microbuzele şcolare, transportul la şi de la şcoală, le-am oferit condiţii foarte bune în şcoli (Şcoala “Gh. Toma” din Ţuţuleşti a fost reabilitată complet prin fonduri europene, are centrală termică proprie şi toaletele înăuntrul şcolii), acum reabilităm Şcoala Suseni, din centrul comunei, şi, după cum aţi văzut lucrările au demarat şi sunt pe mâini bune (a câştigat licitaţia o firmă serioasă, care lucrează foarte bine), intenţionăm ca aici să facem un teren de sport modern, iar în continuarea ei este deja aprobat un proiect de grădiniţă (deja s-a licitat lucrarea, s-a lucrat ceva la fundaţia acesteia, dar lucrările de construcţie propriu-zise trenează din cauza constructorului). Ne preocupă viitorul tineretului în această comună, de aceea dorim să-l “legăm” sufleteşte de spiritul locului, de valorile culturii locale, de aceea vom construi şi un centru cultural, prin Compania Naţională de Investiţii, (proiect aflat în faza de achiziţie publciă a execuiţiei) Noi spunem că proiectul lui este unic în judeţ. Am depus la C.N.I. un proiect şi pentru o bază sportivă modernă. Din păcate, indiferent ce clădiri, oricât de moderne şi dotate vom avea în comună, dacă nu vom găsi oamenii care să aibă “în sânge” dragostea pentru cultură şi capacitatea de comunicare cu sătenii, oameni care să aducă în comună un aer proaspăt, nou, care să practice aşa-zisul “activism cultural”, nu ne vom putem declara satisfăcuţi. Căutăm, în special printre cadrele didactice tinere, nişte oameni care să reanimeze viaţa culturală în comună. Eu îi voi sprijini cât voi putea. “Omul sfinţeşte locul”, ne mai spune primarul.
– Să sperăm că parlamentarii judeţului, cei care fac legile, citesc acest reportaj; ce aţi dori să înţeleagă din el?
– Să înţeleagă că dorim strategii adaptate nivelului fiecărei comune, dorim ca legile pe care ei le fac să păstreze pasul cu realitatea din teren, cu societăţile rurale cărora li se adresează, cu viaţa efectivă. Spunem că suntem în Anul Centenarului, dar dacă privim cu atenţie în urmă, la ce au făcut strămăşii noştri pentru ţară, consider că nu am învăţat nimic din istorie. În loc ca anul 2018 să fie un an al bucuriei, al mândriei de a fi român, al respectului faţă de înaintaşi, clasa noastră politică – şi nu numai – ce face? O ţinem tot într-o gâlceavă şi ceartă.
Fişa monografică a localităţii:
Comuna se află la distanţa de 18 km faţă de municipiul Piteşti şi are o suprafaţă a teritoriului administrativ de 5700 ha, din care: intravilan 1300 ha şi extravilan 4400. Deşi destul de mare ca întindere, în comună există maximum 50 ha de pădure. Este situată în partea de sud-est a judeţului şi este constituită din 10 sate: Suseni, Burdeşti, Cerşani, Chiriţeşti, Găleşeşti, Odăeni, Pădureni, Strâmbeni, Ştefăneşti şi Ţuţuleşti şi are o populaţie de 3467 persoane.
Date istorice
Prima atestare documentară despre comuna Suseni datează din 15 iunie 1505, în actul întocmit de Radu cel Mare (1495-1508) prin care îl împroprietăreşte pe preotul Frâncu şi pe alţi câţiva cu proprietăţi moştenite.
Dintre satele comunei, ca vechime, se remarcă satul Găleşeşti, unde avem şi o biserică devenită astăzi monument istoric. Biserica este amplasată pe malul drept al pârâului Linţa, poziţia sa pe acest mal înalt, asigurându-i o bună vizibilitate de la mare distanţă.
În ultima vreme, istoricii au intensificat cercetările pentru identificarea Rovinelor, dealuri aflate pe teritoriul comunei Suseni, unde la 10 octombrie 1394, mica oaste a lui Mircea cel Bătrân a învins oastea invadatorilor turci, condusă de Baiazid. Despre existenţa Rovinelor pe teritoriul comunei s-a ocupat şi istoricul Barbu Câmpineanu, iar până în anul 1962, au existat pe teritoriul comunei pădurile Rovine, Rovinele Ţuţuleşti, Tufele Roşii şi Ţuţuleasca.
De curând, Asociaţia culturală “Rovine”, de la nivel local, a edificat, în faţa Şcolii Ţuţuleşti, un monument dedicat lui Mircea cel Bătrân, eroul de la Rovine.
Date geografice:
Suseniul se situează în partea central-sudică a judeţului Argeş. Comuna se învecinează cu Bradu la NV, Oarja la NV, Căteasca la E, Rociu la E şi S, Buzoieşti la SV. În partea de vest se învecinează cu teritoriul oraşului Costeşti. Localitatea este traversată de Drumul judeţeană 659 Bradu – Ştefan cel Mare. Aceasta o leagă de oraşele Piteşti şi Bucureşti.
Autostrada Piteşti- Bucureşti se află la o distanţă de aproximativ 10 km, legătura făcându-se prin comuna Oarja.
Teritoriul comunei se bucură de condiţii geografice favorabile.
Cea mai mare apă curgătoare de pe teritoriul comunei o constituie Dâmbovnicul, care până nu demult avea un debit mic de apă, iar temporar seca. Reţeaua hidrografică aparţine bazinului râului Argeş şi drenează zona până la cumpăna apelor dinspre Teleorman. Deversarea rezidurilor industriale de la combinatul petrochimic Piteşti a contribuit la o accentuată poluare a acestui râu şi la distrugerea vegetaţiei şi faunei din el şi din luncă. De aceea singura sursă de apă o constituie pânza de apă freatică. Ca afluenţi primeşte mai multe pâraie, printre care Mozacul şi Pârâul Valea Ulmilor, Linţa şi Strâmbu. Lungimea râului Dâmbovnic este de 129 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic însumează 720 km pătraţi.
Majoritatea pâraielor care se varsă în Dâmbovnic sunt alimentate din ploi şi din topirea zăpezilor, deci variaţia debitului acestuia este legată de regimul precipitaţiilor, datorită malurilor joase, în timpul ploilor abundente se revarsă, producând pagube destul de mari gospodăriilor, locuitorilor şi culturilor agricole din împrejurimi. Începând cu 1986 cursurile lor au fost regularizate prin adâncirea albiilor, s-au refăcut podurile ce trec peste ele. Au fost introduse în agricultură pe raza comunei 42 ha pe Valea Strâmbu şi 35 ha pe Valea Linţei. I s-au schimbat albiile minore, formând cursul cu mai puţine meandre.
Dintre toate aceste ape, numai râul Dâmbovnic are un curs permanent, iar celelalte numai în timpul ploilor.
Lacurile sunt reprezentate prin iazuri, heleştee (17 la număr), pe care sătenii le amenajează în vederea acoperirii necesarului gospodăriilor. Adâncimea lacurilor ajunge de la 2 la 8 m, apa lor fiind folosită la adăpatul animalelor şi la irigatul grădinilor.
Apa freatică se găseşte la adâncimi diferite în funcţie de relief şi alcătuirea geologică. În lunci, pânza freatică se găseşte la 10-20 m, situaţie demonstrată la fântânile din raza localităţii. Pe teritoriul comunei se întâlnesc 30 puţuri care au apă permanentă. Fiindcă localitatea dispune de reţea de alimentare cu apă care penetrează întregul teritoriu al comunei, din păcate, aceste fântâni publice, în mare parte, nu mai sunt folosite.
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Suseni se bucură de un sol fertil, ideal pentru agricultură. Terasele şi luncile foarte înguste sunt alcătuite din depozite cuaternare. Cele trei terase existente au pus în evidenţă solul în grosime de 0,30 m sub care se află argila cafenie, plastic vâscoasă cu grosimi diferite.
Substratul de argilă, „roca mamă” pe seama căreia s-au format solurile, se găseşte nisip, pietriş, care reprezintă importanţă economică pentru localitate, fiind folosit la pietruirea şoselelor.
Relieful şi solurile, condiţiile climatice şi acţiunea antropică trecută şi prezentă îşi găsesc reflectarea în învelişiul actual din vegetaţie. Acţiunea dintre factorii amintiţi apar mai clar în suprafeţele reduse din ce în ce, ale pâlcurilor de pădure cu frunze căzătoare de stejar şi frasin ce mărginesc vetrele satului. Acestea sunt reduse la câţiva arbori la care se pot observa diferite înălţimi ale copacilor.
Defrişarea neraţională a pădurilor ce existau în urmă cu peste 100 de ani a determinat extinderea vegetaţiei de stepă, vegetaţia lemnoasă fiind reprezentată numai prin plopi, frasini şi arbori de esenţă moale. Pajiştile de câmpie aparţin subzonei de silvostepă din Câmpia Română. Suprafeţe întinse care în trecut erau acoperite cu gorun sunt azi ocupate de terenuri agricole şi pajişti stepizate secundare care au în compoziţia lor atât plante mezofile precum iarba vântului, cât şi plante xerofile ca păşunile stepice.
În zona stejăretului, cea mai mare întindere revine terenurilor agricole bine dezvoltate pe locul pădurilor de carpen şi gârniţă şi al pajiştilor stepice sau stepizate secundare în a căror compoziţie intră diferite păşuni stepice.
Plantele medicinale care pot fi recoltate atât din poienile pădurilor cât şi de pe islazuri şi vâlcele sunt: muşeţelul, păpădia, pătlagina, sunătoarea, troscot, coada şoricelului, brusturul, cicoarea, albăstrele etc.
Deoarece luncile râurilor ce străbat localitatea Suseni nu sunt prea bine conturate, iar în unele locuri vegetaţia specifică de luncă a fost înlocuită de culturi agricole, aceasta este mai greu de stabilit. Totuşi în vegetaţia de luncă se observă: specii arborescente ca sălcii, plopi, răchite. Foarte mult apare salcâmul, care prin anii ’60 alcătuia adevărate areale alungite ce mărgineau văile râurilor. Astăzi au rămas foarte puţini, din cauza tăierilor efectuate de localnici cu ocazia regularizării cursurilor pâraielor Linţa şi Strâmbu.
Alături de vegetaţie şi soluri, fauna constituie un element important al cadrului natural reflectând în linii generale condiţiile fizico-geografice acolo unde intervenţia omului a avut o amploare mai mică fauna s-a păstrat mai bine, fiind reprezentată printr-un număr mai mare de indivizi, totuşi contrastele climatice dintre iarnă şi vară, ariditatea accentuată, lipsa de adăpost şi vegetaţie mai puţin bogată sunt elemente care au contribuit la alegerea faunei alături de mecanizarea lucrărilor agricole.
Construcţii-monument istoric şi cu valoare deosebită existente în comună:
• În satul Strâmbeni:
La 2 km de satul de reşedinţă al comunei Suseni a fost construită în 1880 o biserică sfinţită în anul 1883. Amplasamentul se află în vecinătatea heleşteului Raicului. Biserica a fost construită cu „un cazan de galbeni”.
• În satul Găleşeşti există o biserică – monument istoric construită de preotul Stroe pe cheltuiala sa în anul 1781. Biserica este din cărămidă arsă, turla având peste 200 ani, se menţine în stare foarte bună. Amplasamentul său pe malul înalt al pârâului Linţa îi asigură vizibilitate bună şi punerea în valoare a proporţiilor monumentului. În interiorul bisericii se păstrează pictura originală.
– există 4 monumente ale eroilor din războaiele din 1877, 1916-1918, 1941-1945, respectiv în satele Suseni (zona centrală a comunei), Cerşani, Ţuţuleşti şi Odăeni.
Locuitorii comunei păstrează obiceiurile vechi, organizând un târg anual, a doua duminică după Paşte, „Târgul Mironosiţelor”, iar administraţia locală organizează anual, în jurul datei de 15 iunie, “Ziua Comunei”.
Oameni de seamă ai comunei: Dumitru Cristian Amzăr, discipol al lui Nae Ionescu, spirit enciclopedic al culturii române (sociolog, filozof, scriitor, traducător etc.); generalul Constantin Anton, doctor în inginerie, electronică şi telecomunicaţii; Ene M. Branişte, teolog; Marin M. Branişte, teolog; Gheorghe M. Branişte, cercetător şi inginer; Ana Dincă, expert şi auditor financiar; Ion Drăghici, doctor în Meteorologie şi doctor în Matematică; Florea Dumitrana, artist plastic; generalul Florea Dumitru, ofiţer, cercetător şi cadru didactic; Paula Romanescu, scriitoare, membră a Academiei Europene de Ştiinţe, Literatură şi Artă.
Date de contact: Primăria Suseni
Adresa: Comuna Suseni, jud Argeş
Tel. 0248/699.397
Primar: Radu Doru
Secretar: Micu Vali-Maria
E-mail: primarie@suseni.cjarges.ro
Web: http://www.comuna-suseni.ro/
34 Comentarii
Sorin
Nu le merge site-ul de cel putin jumatate de an.
ION
Gunoaiele care zac pe lînga tomberoane din aceasta localitate .
Cîini fara stapîni pe toate drumurile
Toate acestea nu sau vazut………
Cristina
Gunoiul care stă întins pe drum de nu putem trece cu copii din cauza mirosului … ulițele asfaltate ??.. un singur drum e asfaltat !!!! Cu greu să îndrepte și drumul cu pietriş că nu mai poți pe unele ulițe să mergi neavând condiții !!!! Iarna uită să mai intre să dezăpezească , așteaptă să se termine ninsoarea. . Astea nu le-ați văzut , nu ați auzit ? Treceți pe lângă gunoaie pe toate străzile sunt varză. .
Ana
Peste tot se fac parcuri de joaca , se asfaltează ulitele, ca mergi din groapa în groapa. ….. la noi sunt acum fonduri să se facă scolii .. cât au fost copii în vacanță nu sa putut face ?
Pe cine sa mai votezi toti sunt o apa și un pamant
Anonim
Toate aceste probleme pot fi sesizate direct la Primarie, am remarcat o disponibilitate mare pentru dialog a primarului.
Eu nu am vazut gunoi insirat, si nici cainii despre care spuneti ca exista. Dar nu contest ca exista, daca locuiti in comuna si va loviti de aceste probleme.
Problema cu deszapezirea… la iarna.
Voi comunica dlui primar comentariile dv., dar sunt convinsa ca le+a citit deja…
Cristina Miliare
Anonim
De ce de fiecare data se aduc la cunostinta doar faptele bune?haideti sa facem reclama domnului primar si pentru lucrurile mai putin bune…
-daca esti navetist si pleci la 5:30 de acasa,nu este niciun bec aprins pe strada
-de cele mai multe ori apa de la retea nu poate fii consumata
-unde sunt amplasate tomberoanele exista risc de infectii
-sa nu mai vorbim de drumuri….din pacate decat 2 sunt asfaltate(unul recent si deja prezinta gropi)
-de fiecare data cand sunt probleme(iluminat,deszapezit etc),in primul rand se intervine in jurul locuintelor persoanelor care lucreaza in primarie
Popa N.
Nu cred ca exista vreun loc sub soare unde lucrurile sa mearga perfect. Sunt sigur ca in toate comunele exista probleme. Dar multe nu tin numai de primarie, ci mai ales de oameni. Ce strica primarul ca e gunoiul insirat pe jos? El a adus pubele dar unii dintre consatenii nostri arunca gunoiul pe jos. E frumos, oameni buni? Hai sa nu-l mai invinuim pe primar…
Anonim
Cat va plătit primarul pentru acest articol? De 15 ani de când este primar a asfaltat doar unde a avut interese! Ați văzut gunoaiele împrăștiate prin sate ați văzut toate drumurile? Ce a făcut acest primar? Eu cred ca nimic!
Anonim
Corect
Anonim
….frumos articol….purul adevar…
Anonim(pentru ca e un nume la moda!)
Dar gunoiul cine-l face? Cainii cine-i arunca? Ne am invatat sa aratam cu degetul spre autoritati sau spre alte persoane ori de cate ori avem o nemultumire! Ne autosugestionam sa vedem numai lucrurile rele! Dar spirit civic mai exista? Voi astia care aratati mereu cu degetul spre altii, faceti totul asa cum trebuie? Acasa, la serviciu, in vacanta oriunde mergeti sunteti atat de civilizat precum aveti pretentii de la altii? Asfaltul l-a turnat o firma la care lucreaza oameni care pot fi si dintre voi! Daca au aparut gauri in asfalt, si-au facut muncitorii(care nu sdunt primari, functionari prefecti, etc- pentru ca spre persoane publice se arata cu degetul prima data) treaba cum trebuie la serviciu? Nu aruncati hartii prin santuri? sau bidoane pe geamul masinii ? Sau animale moarte in tomberon in loc sa le faceti o gropita in gradina, si pe urma va vaitati ca e mizerie si miroase urat ?E simplu, la nervi sa dai vina pe altii, dar pana nu va exista o schimbare si de la cei care asteapta mereu ca STATUL sa faca ceva pentru ei, nu se va schimba nimic! Statul suntem noi! Ne vaitam ca avem copii grasi si nu fac sport si ne suparam ca merg 100 de m pe jos si nu-i ia transportul de la usa! Ne vaitam ca nu au imunitate si nu-i lasam sa-i atinga o picatura de ploaie! Le inoculati( din nefericire pentru ei), poate fara sa va dati seama, aceeasi gandire negativista si lipsita de optimismincat si, in loc sa vada partea plina a paharului (atat cat e), vor vedea numai raul si asa vor trage, zicand ca oricum nu se va schimba nimic! Exista libertatea cuvantului, si sub acoperamantu acestei lozinci si sub pretextul exprimarii nemultumirilor , scoatem la iveala toata rautatea si nemultumirile personale! Cu siguranta exista puncte slabe si lucruri de criticat, dar straduiti va sa fiti obiectivi!
Costy visan
Sunt mandru ca sunt nascut in aceasta comuna .sa fim sinceri jumatate din cea ce ati scris poate este adevarat poate nu dar important este sa perseveram si sa vedem latura pozitiva a lucrurilor felicitari Domnului Primar pentru efortul depus multa bafta ii doresc si putere sa realizeze proectele care lea demarat un salut penrru toti locuitorii Comunei Suseni si multa sanatate
Denisa T.
Comuna Suseni este intr-adevar o comuna frumoasa. In mare, lucrurile sunt adevarate. Ceea ce a spus „cu naduf” dl primar sunt lucruri adevarate. Nu se poate sa fie totul perfect, spunea consateanul meu Popa. Dar unele dintre problemele semnalate in comentariile de mai sus nu sunt de competenta primariei. Cainii … gunoiul insirat… Aaa, iluminatul poate (dar nici la Pitesti nu sunt aprinse becurile la 5.30… asta stiu sigur ca se sting la prima raza de lumina. Iar cu drumurile… Hai, ma, sa fim seriosi, chiar sunt asfaltate sau pietruite… nu toate ulitele, era vorba de drumuri. Nu ati vazut drumuri comunale in comune precum Cocu sau Uda! Atunci nu ati mai vorbi. Felicitari, dle primar, pentru cate adevaruri ati spus!
Stoica
Pentru cei care nu au inteles, scopul acestui articol este sa ne promovam comuna in fata potentialilor investitori. Eu am urmarit acest serial cu comunele din Arges (sunt peste 50 de comune expuse in acest ziar) si daca va uitati cu atentie, in toate sunt probleme – si bune, si rele. Daca lucrurile merg bine intr-o comuna, e posibil sa vina investitorii cu bani, sa creeze locuri de munca si afaceri aducatoare de venituri la buget! Ar fi spre binele nostru sa avem si noi fabrici in comuna. Sau alte firme, de prelucrare a produselor agricole etc. Ar fi bine sa pastram decenta in expunerile pe care le facem in spatiul public! Ne facem rau singuri. Dragi oameni de afaceri, veniti in Suseni! Avem ce va oferi!
Anonim
Nu veniti in suseni va blestemati zilele, vara cand vreti sa va spalati va treziti ca nu aveti apa (pt apa din comuna nu este potabila )
Anonim
Da de problema aceasta nu ar trebui sa se ocupe „Firma de Apa”, al carui administrator, daca il intrebi ceva mai are putin si te ia si la bataie? – intreb pentru un prieten
LaryVisan
Ba eu o sa vin la Suseni cand o sa ma pensionez. Am o bucatica de teren pe care vreau sa imi construiesc o casuta si sa stau linistit la pensie. Mie imi place comuna, chiar daca nu locuiesc efectiv aici. Iar dl primar este de isprava, nu-l meritati! E un om deosebit.
Simioana
Big ,,Like” d-l Stoica!
Anonim
Da dar nu publicati ca in fiecare vara se opreste apa din comuna, ca avem gramezi de gunoi la toate intersectile, ca avem drumuri asfaltate doar in acte iar in realitate sunt drumuri de pamant, ca in fiecare an singura investitie pe care o face primarul este „ziua comunii”, ca sunt caini la fiecare colt, ca fiecare lac este lasat in paragina si este inconjurat de balari si pomi salbatici, ca luminile pe drumurile secundare sunt amplasate la fiecare 300- 350m, ca transportul de elevi asigurat de primarie este moarte curata pentru acestia sunt ingramaditi ca sardinele pana la refuz si mai sunt multe alte pribleme dar totusi inteleg trebuie sa traiasca si primarul nostru bine….. adica are familie de intretinut, baiatul lui are masina noua pe care o scartâie prin comună
Anonim
sunt multi navetisti pentru ca toata lumea are nevoie de bani. normal ca fac naveta la munca. cum altfel sa castige un ban. sunt oarecum deacord si sustin acest articol dar nu asta inseamna o comuna frumoasa. o comuna frumoasa este curata in primul rand, are drumurile asfaltate . toate iar noaptea trebuie sa functioneze becurile din stalpi. nu trebuie sa promovam doar ce ne convine.trebuie sa facem ceva pentru oameni. e inadmisibil sa n ai curaj sa pleci dimineata la serviciu sau la scoala din cauza zecilor de caini.
Cristi
Cu siguranta a-ti facut articol cu alta localitate!!! Fratilor……comuna suseni sta pe loc de fix ……15 ani!!!! Fiind locuitor al localitatii stiu ce vorbesc fara sa fiu partas cu nimeni….insa nu stiu dc primarul este neaparat de vina sau culoarea lui politica..dar comuna suseni a ramas in urma cu multe proiecte vitale….mai ales drumurile pline de praf…ca pe vremea lui ion creanga…spuneti adevarul oameni buni!!!
Viorel R.D.
Pretenții multe dîn partea cetățenilor acestei comune, dar nu văd inițiativă din partea lor.
Primarul a înflorit comuna, dar ochii celor ce trăiesc aici, au început să vadă doar părțile negative.
Să fie oare invidia?!!
Lăsați răutatea la o parte și mergeți înainte cu alesul dumneavoastră. Exista o zicală
în popor:
,,Rău este cu rău, dar mai rău este fără rău.
Meditați, oameni buni.
O seară bună în continuare!!!
Stoica
Sunt locuitor al comunei Suseni si am urmarit comentariile pentru acest articol cu sufletul la gura. Aseara am citit pana pe la 10 si de dimineata m-am trezit cu gandul ca trebuie sa vad ce s-a mai comentat despre Suseni. Si acum vad ca au citit acest articol 1135 de oameni. Foarte interesant! Ma bucur ca atat de multi oameni sunt interesati de comuna noastra. Faptul ca in comentariile facute s-au prezentat „sub anonimat” niste aspecte negative ma pune pe ganduri. Sunt de acord ca trebuie sa mai imbunatatim niste lucruri prin comuna, ca trebuie umblat la mentalitatea oamenilor (ar trebui, mai degraba, ca dl primar sa umble la chitantierul de amenzi, blandetea nu e intotdeauna buna, dupa cum se vede), dar de aici si pana la ce s-a scris, parca otravit, e cale lunga. Domnule Primar, pregatiti-va pentru lupta politica de la anul! Nerecunostinta e la ea acasa la Suseni! Se vede ca psd-istii nu va mai vor, dar oamenii de buna credinta din comuna va vor in continuare, pentru ca ati facut multe lucruri bune pentru Suseni. Pe deasupra, sunteti un om foarte cumsecade.
Anonim
sunt de 6 ani in comuna si nu am vazut mari realizari sunt povesti si atat
Radu Paun
Dragi consateni,
Sper sa aveti rabdare sa parcurgeti acest text (chiar si pe sarite).
Inca inainte de a critica, trebuie sa ne informam: oare cati bani are primaria si ce face cu ei? De ce face aia si nu cealalta? Cu cine face respectivul proiect si de ce? De ce dureaza atat de mult un anumit proiect? De ce nu se acceseaza fonduri europene pentru x si y? De ce suntem mereu la mila Consiliului Judetean? Aveti accesul facil la informatii, nu folositi internetul doar pentru facebook.
Tineti cont de fa[tul ca bugetul comunei este mic iar numarul agentilor economici pe teritoriul comunei este foarte redus. De unde bani pentru satisfacerea pretentiilor (NU nevoi, pentru ca strictul necesar este asigurat).
Cum sa asiguri un buget al comunei mai mare daca impozitul pe venit al fiecarui muncitor se duce in localitatea unde se desfasoara activitatea de munca, iar majoritatea lucram in Pitesti?
Din pacate, suntem prea ocupati sa criticam, sa vedem neajunsurile si sa-i invinovatim pe altii pentru ele, fara a face nimic concret si constructiv in acest sens, sa judecam si sa ne exprimam opiniile in cel mai josnic mod.
Omenie, bun simt, spirit civic sau empatie, pur si simplu… au devenit, din pacate, doar cuvinte pentru care suntem luati in deradere.
Evidentia cineva mai sus problemele comunei: gunoaie, caini, ziua comunei, lipsa iluminatului public in timpul noptii, iarna uita sa mai intre sa dezapezeasca s.a.
Oameni buni, toate acestea necesita bani, bani pe care ii putem economisi punand fiecare umarul la bunul mers al lucrurilor: cati dintre voi s-au oferit voluntari pt organizarea zilei comunei (1/an), cati dintre voi isi curata santul sau strada de gunoaie (sau macar sa nu le arunce pe jos), cainii fara stapani cum au ajuns pe strazile comunei? cati ajutam cu o lopata la deszapezirea drumului sau macar bacatica din fata portii? – lucruri care nu costa bani ci doar dovada de spirit civic. Apropo cati dintre voi aveti taxele si impozitele platite la zi? Cati dintre voi ati platit amenzi pentru neachitarea taxelor si obligatiilor de cetatean al acestei comune?
Din ce in ce mai multi dintre noi, ne multumim cu likeurile de pe urma unui clip despre gestul uimitor al unui om, fara sa luptam cu noi insine sa fim “acel om” exemplu.
Ai vrea sa ai siguranta ca primaria mereu v-a sari in ajutor la problemele tale? Mie da!
Dar si primaria are aceleasi asteptari de la tine, nu uita!
Imi e greu, dar as vrea sa cred ca meritati lucrurile bune din comuna (mentionate in articol) !
Schimbarea incepe cu noi!
Felicitari domnului Primar Radu Doru si intregii echipei de langa dumnealui!
Popa
Sunt de acord cu dl. Paun. Bravo cum ati spus lucrurilor pe nume. Il sustin pe dl. primar
Mădălin
Toți cei care il ridicați in slăvi pe primar sunteti cei care aveți beneficii de la el. Omu de rand care nu are nici o treaba cu el sau nici un beneficiu vede crunta realitate. Nu va mai dati ca domnu primar ca face ca drege? Ce dracu a facut de 15 ani?? Niste scoli? Unde e un camin cultural? Unde e un parc pentru copii ?? Unde e iluminatul public? Unde sunt drumurile cel puțin pietruite? Apa canal nu mai vorbim… etc etc.. sa puna mana sa faca țarcuri la pubele . Sa vina masina de gunoi de 2 ori pe saptamana nu o data !! ( si sa nu mai de foc la gunoaiele de langa tomberoane ) nu asa se tine o comuna sus. Nu ii cere nimebi sa asfalteze toate drumurile. Dar niste becuri poate sa pună si să i.a o atitudine cu gunoiu.
Anonim
Buna la toti Eu am citit cu mare drag articolul. Sunt de la Suseni so sunt in USA. Suseni este locul cel mai frumos, este locul unde am copilarit. Tot Ce s-a facut acolo este o realizare. Ma bucur sa vad .ca cineva we ocupa sa imbunatateasca ceva acolo cu resurse limitate. Tot respectful d-ul primar.
Petru
Despre drumuri de ce nu ziceti ? Cand vine toamna si ploua nu poti sa treci de apa si noroi . Ajungem la scoala plini de noroi pe incaltaminte trebuie sa ne stergem mereu sa nu rada altii de noi . Ne trebuiau tomberoane ? Noi nu avem asfalt sau canalizare si ne trebuie tomberoane ? Stiti in evidenta unele drumuri apar deja asfaltate iar ele sunt pline de piatra si gropi ? Cat despre apa numai zic ca se opreste si porneste cand ii ia pe ei cheful . Un parc cu cateva banci nu se face sa putem si noi cei tineri sa iesim la o vorba ca in alte comune . Dau exemplu bradu priboieni care au inclusiv si trotuar . Va dati seama ce a facut un gard 2 scoli pe dinafara 2 drumuri asfaltate si un dispensar . Sa fim seriosi .. rusine . Petru nicolescu .
Silviu Dima
Hai, bre, ca nu te cred. Cel mai bun lucru din Suseni e bufetul, nu marketul. Unde putem lua si noi “una mica”. Ce ne trebuie noua scoli, market si bufet sa fie! Si benzinarie, ca nu mai putem merge pe jos nici 200 de metri, trebuie musai cu masina. Si semnati-va, baaaa… anonimilor!
Anonim
Gunoiul de lângă tomberon ,câini fără stăpân la dispensar si transport școlar nu le arata ca merg copiii la școală înghesuiți ca pe saci de cartofi.Iar iarna nu mai vorbim ca nu se face partie pe ulițe decât după ce sa opreste ninsoarea plus multe alte lucruri.
Stoica
Mai draga domnule Stoica spunemi te rog de cati ani ieste domnul Doru primar al acesti comune? Si te mai rog ceva enumara te rog asa pe degete realizarile acestui primar pt aceasta comuna.
Anonim
Aveți dreptate
Anonim
Comuna a fost si este frumoasa e adevarat ca sint legi birocratice pentru care trebuie sa se astepte mult timp pentru realizarea unor proiecte ,totul pleaca de sus degeaba unul merge in dreapta altul in stinga 😚😚