Ne-am obişnuit de ani buni să trecem pe una din cele mai circulate artere piteştene, strada Dumbravei, ignorând adesea priveliştea care domneşte dincolo de îngustimea trotuarelor sale. A fost dintotdeauna o rută cu un trafic intens, dar a devenit de ceva vreme şi mai greu de parcurs la pas, din cauza noii sale destinaţii, care a transformat-o iremediabil într-un soi de…târg de piese auto, într-un lanţ de câteva zeci(!) de magazine grupate de-o parte şi de alta a sa. O adevărată „confrerie” de proprietari de asemenea localuri şi-a stabilit cartierul general aici, iar cele mai multe puncte de vânzare au sediul chiar în locuinţele cu o anumită vechime, de pe ambele laturi ale străzii.
Arhitectură de epocă
Pe cocheta arteră de altădată mai există încă destule case de epocă, multe ridicate cu eleganţa şi bunul gust cu care se construia înainte de război. Prin prezenţa lor, aceste imobile sunt dovada unei autentice eleganţe urbane (există printre ele chiar şi un nume de casă de certă inspiraţie romanţioasă: „vila Miţa”!). De aceea, a merge la pas prin zonă ar fi o plăcută ocazie de a mai admira ceva din frumuseţea stilurilor arhitectonice de odinioară. Din nefericire, pe lângă neajunsul provocat de traficul intens, recenta destinaţie comercială a rutei cu acest gen de mărfuri îngreunează deplasarea şi face aproape imposibilă orice încercare de a mai regăsi ceva din atmosfera originară a străzii. Cum să mai simţi ceva din sublimul locului, când, din poartă în poartă, te întâmpină stive uriaşe de anvelope, de uşi de maşină şi alte accesorii, demne mai degrabă de un peisaj industrial periferic decât de o privelişte citadină?!
Utilitarism grobian
Devenită spaţiu urban strict utilitar, artera aflată la doi paşi de centrul Piteştiului şi de Gura Trivăii este acum un simplu loc de trecere şi atât, depersonalizat, netrăit, neinvestit emoţional; un spaţiu destinat doar să te evacueze, să te canalizeze cât mai repede spre alte direcţii. E adevărat, concentrarea în locuri anume a comerţului cu amănuntul a fost şi rămâne un autentic fenomen urban. Astfel de exemple găseşti practic oriunde în lume. În situaţia de faţă, însă, magazinele auto de pe Dumbravei dau senzaţia de ceva improvizat, alcătuit cu o grabă care trimite mai degrabă către sfera grotescului; a utilitarismului celui mai grobian care a apărut şi se menţine în anii tranziţiei. Este un loc sufocat de recenta tradiţie industrială a oraşului, din timpul comunismului, continuată însă şi în anii ’90, când asemenea magazine auto se înmulţeau.
Buricul comerţului cu piese de Dacia
Mai ales la Piteşti. Aici găseai mai uşor piese de schimb de Dacia, de oriunde ai fi venit din ţară şi, pentru ca oferta de aşa ceva să fie cât mai vizibilă, vânzările au sporit taman de prin curţile şi casele de pe această străbatere. Dacă ruta este deci înţesată pe toată întinderea sa de această cavalcadă automobilistică, doar la capetele străzii, în schimb, câteva sedii sau aşezăminte mai noi par să aibă un aspect decent, precum solemna biserică a unui cult creştin. Urbea şi-a urâţit una din căile frumoase de altădată de pe urma acestui negoţ, care a înflorit acolo unde nu îi este locul şi care pare sortit să dureze aici la nesfârşit.
Florin CHIVOCI
