Actualitate

Fără apă şi canal, dar cu pretenţii… europene

VC

apă canal pretenţii — Detalii actualizate despre apă canal pretenţii, pe scurt, în articolul de mai jos.

apă canal pretenţii

„Comuna x, comună europeană”. Auzim deseori asemenea vorbe despre localităţile Argeşului. Problema e că foarte multe dintre ele nu îndeplinesc nici pe departe cerinţele unei comunităţi moderne, apropiate de valorile europene. Mai bine de jumătate dintre localităţi n-au apă şi canalizare, condiţii minime de civilizaţie.

Situaţie… naţională

Nu ştim ce au păzit unii primari de nu au accesat fonduri europene pentru asemenea investiţii. În vreme ce România a pierdut 1,7 miliarde euro în Programul Operaţional Mediu 2007-2013 des­tinat extinderii reţele­lor de cana­li­zare, de epu­rare a apelor uzate sau de ecologizare a gro­pilor de gunoi, sub ju­mătate din populaţia României be­neficiază, la peste un sfert de secol de la că­derea comunismului, de acces la reţele de canalizare. Potrivit datelor pu­bli­cate de Institutul Naţional de Statistică, la finalul lui 2015 doar 47,7% din populaţia României locuia în case racordate la sistemele de canalizare. Şi mai puţini au fost aceia care au be­neficiat de locuinţe racordate la siste­mele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare – 45,7% din totalul popu­laţiei. Datele arată clar că, de fapt, nici oraşele nu sunt racordate în în­tre­gime la reţeaua de canalizare. Pentru compara­ţie, potrivit date­lor Eurostat, 99% dintre rezidenţii olandezi, 99% dintre germani, 95% dintre austrieci, 82% dintre francezi sau 65% dintre polonezi beneficiază de case racordate la sistemele de canalizare.

Nu e singura problemă…

Toate se leagă. Nu întâmplător, aşadar, în comunele din Argeş nu prea vin investitori, iar singurele locuri de muncă sunt la mori şi birturi. De asemenea, multe drumuri locale nu sunt asfaltate. Sistemele de irigaţii au fost puse pe butuci, iar numărul de animale din gospodăriile individuale a scăzut dramatic. Tot dramatic este şi gradul accentuat de îmbătrânire a populaţiei la ţară, exodul spre oraşe sau spre străinătate al tinerilor fiind pregnant în special în sud. Tinerii sunt încurajaţi de stat să se instaleze la ţară, fiind ademeniţi cu prime de mii de euro, dar se uită că după aceea posibilităţile de realizare sunt reduse. Fermele mari deţin monopolul, iar în gospodării se mai face doar agricultură de subzistenţă. Aşadar, lipsa apei curente şi mai ales a canalizării nu reprezintă singura problemă…

Strategii şi atât

În vechiul mandat, Consiliul Judeţean a prezentat o strategie de dezvoltare a judeţului Argeş impresionantă. Se creionau centre de colectare a fructelor şi legumelor, fabrici pentru procesarea roadelor pământului, investiţii pentru drumuri şi canal, bani pentru întreprinderi la ţară şi dezvoltarea turismului… Nimic nu s-a realizat! Oare noua conducere a Consiliului Judeţean va ţine cont de vechea strategie sau o va lua de la capăt şi va face alta nouă, cu alte obiective şi proiecte… mirobolante? Sau va fi mai practică şi va face, pur şi simplu, treabă!

Claudiu DIŢA

Mai multe știri din județ pe Ziarul Argeșul.

Asistent Ziarul Argeșul

George Olteanu George Olteanu