Comuna Sălătrucu plecarea — Detalii actualizate despre Comuna Sălătrucu plecarea, pe scurt, în articolul de mai jos.
Comuna Sălătrucu plecarea
Nicolae Langer, primar la al patrulea mandat, prevede un viitor sumbru satului românesc, cel puţin din perspectiva comunei pe care o administrează.
„Populaţia comunei Sălătrucu este îmbătrânită şi procesul continuă. Din 2.200 de locuitori, vreo 400-500 de oameni sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Majoritatea tineri. Revin acasă pe perioade foarte scurte, 2-3 săptămâni pe an, în concediu sau pentru a-şi rezolva problemele personale. Odată, comuna era una privilegiată, la cele 1.500 ha de păşune aveam 10.000 de oi şi 3.500 de bovine.
Acum am mai rămas doar cu 1.000 de oi şi vreo 200 de bovine. Nu mai are cine să se ocupe de ele. Cei mai în vârstă nu mai pot, iar cei ce termină şcoala pleacă şi nu mai vin. Cei plecaţi aduc bani pentru confortul personal, fac case, le renovează pe cele vechi, dar nimic altceva.
Niciunul dintre aceştia nu face vreo investiţie în comună. Am avea o singură şansă: autostrada Piteşti-Sibiu, care ar trece şi pe la noi. Ar fi un factor decisiv de dezvoltare a comunităţii locale”.
Cam acestea sunt gândurile primarului Nicolae Langer de la Sălătrucu în ceea ce priveşte viitorul satului românesc într-un colţ de judeţ, de ţară, fără mari posibilităţi financiare, dar cu un potenţial la care alţii nici nu visează.Lovindu-se de lipsa banilor, primarul Nicolae Langer a încercat să limiteze orice cheltuieli inutile, inclusiv pe acelea de mărire a salariilor funcţionarilor din primărie, dar a fost nevoit să facă un compromis, în ideea de a nu pierde angajaţii (care ameninţaseră că pleacă) şi de a ajunge în incapacitatea de a funcţiona ca instituţie.
Investiţii s-au făcut şi se fac în continuare în localitate, dar majoritatea cu bani de la Consiliul Judeţean. Sunt şi proiecte pe fonduri europene, dar aceşti bani vin mult mai greu.
Ajutoare sociale nu se plătesc multe în Sălătrucu: câteva dosare depuse, peste vârsta de pensionare şi doar şapte asistaţi sociali, care prestează muncă în folosul comunităţii.
Aşezare
Comuna este situată în nord-vestul județului, la limita cu județul Vâlcea, pe malul râului Topolog, la poalele Munților Făgăraș. În est se învecinează cu comuna Arefu și comuna Cicănești, în sud cu comuna Șuici și la nord-vest cu comuna Perișani, județul Vâlcea. Este deservită de drumul național de pământ DN7D, care o leagă spre vest de Perișani și Racovița și care se termină în DN7; și de drumul județean DJ703H, care o leagă spre sud de Șuici, Valea Danului și Curtea de Argeș, care se termină în DN7C.
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Loviștea a județului Argeș și era formată din satele Sălătrucu de Jos și Sălătrucu de Sus, cu o populație totală de 170 de familii.
În comună funcționau mai multe fierăstraie pe Topolog, o școală rurală și două biserici. Anuarul Socec din 1924 o consemnează în plasa Topolog a aceluiași județ, având 955 de locuitori în satele Sălătrucu de Jos, Sălătrucu de Sus și Bocănita.
În 1931, comuna a fost desființată, iar satele ei au fost incluse în comuna Șuici. Ulterior, comuna a fost reînființată, preluând de la comuna Șuici și satul Văleni.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat.
Cu această ocazie, satele Sălătrucu de Jos și Sălătrucu de Sus au fost comasate în satul Sălătrucu.
Monumente istorice
În comuna Sălătrucu se află două monumente istorice de interes național. Unul este monumentul istoric de arhitectură mănăstirea Văleni (1682, 1885, 1945-1955) – ansamblu alcătuit din biserica „Sf. Treime” (construită în 1945-1955, pe locul bisericii din 1682, reconstruită în 1885), stăreție (sec. XVII), case monahale (9 clădiri; 1875–1925), biserica bolniței „Învierea lui Lazăr” (1875–1925), atelier (1935), fântână (1875-1925) și zid de incintă (1875–1925).
Altul este monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră din secolul al XVIII-lea, aflată în curtea bisericii „Sf. Nicolae și Sf. Gheorghe” din Sălătrucu.
În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente istorice de arhitectură: biserica „Sf. Nicolae” (sec. XVI, refăcută în secolul al XVIII-lea, 1811) și biserica „Sf. Nicolae și Sf. Gheorghe” (1892).
Primar: Langer Nicolae
Viceprimar: Olteanu Constantin
Secretar: Barbu Emilian
Contabil: Apostolescu Georgeta
Suprafaţă: 13.561 ha
Intravilan: 399 ha
Extravilan: 13.162 ha
Populaţie: 2.212 locuitori
Gospodării: 865
Număr locuinţe: 1.100
Număr grădiniţe: 4
Număr şcoli: 4
Activităţi specifice zonei
– Zootehnie şi pomicultură
Activităţi economice principale
– Exploatări forestiere
– Debitare material lemnos
– Prelucrarea material lemnos
Obiective turistice
– Mănăstirea Văleni
– Biserica Sălătrucu de Jos
– Biserica Sălătrucu de Sus
– Izvorul de apă sulfuroasă
– Stâna Ştubeaua
– Lacul Varu
Evenimente locale
– Ziua Comunei – prima duminică din luna iulie
– Pe 8 septembrie 2018 se va sfinţi o biserică nouă la Văleni
Facilităţi oferite investitorilor
– Asigurare spații producție
– Asigurare forță de muncă calificată
– Facilități fiscale
– Telefonie digitală și mobilă
Proiecte de investiţii
– Modernizare drumuri de interes local – asfaltare 10 km de drumuri comunale
– Extindere și reabilitare sistem alimentare cu apă Văleni şi Sălătrucu tronson II
– Refacere pod pe drum local Lazuri peste râul Topolog, reparații și consolidare cu gabioane, pietruire drum local Lazuri, L=400 m.
Puncte tari
– Adminstraţie locală receptivă, dedicată
– Cadru natural deosebit
– Lipsa oricărui factor poluator
Puncte slabe
– Lipsă investitori
– Numărul mic de firme din comună (doar vreo 7-8)
– Lipsa tinerilor din comună
– Turismul slab dezvoltat
Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă şi DJ 743 H Sălătrucu de Jos – Sălătrucu de Sus, drum pe care s-au produs evenimente rutiere soldate şi cu pierderi de vieţi omeneşti. Primăria a notificat în nenumărate rânduri CJ în vederea remedierii unor probleme tehnice, dar de fiecare dată s-au primit răspunsuri” „tehnice”, fără perspective de remedieri imediate.
Mai multe știri din județ pe Ziarul Argeșul.
