Secretele spionilor din România! Cum a fost modelată economia de astăzi.

Fabricile spionilor din România

Multe detalii legate de modul în care Securitatea acționa în „epoca Ceaușescu” au fost scoase la iveală de Ion Mihai Pacepa, fost șef al spionajului românesc în acea perioadă. Printre dezvăluirile acestuia se numără și cele referitoare la spionajul industrial practicat de România, cu ajutorul căruia au fost ridicate multe fabrici din țara noastră, consemnează bugetul.ro.

Fost șef al spionajului românesc în „epoca Ceauşescu”, Ion Mihai Pacepa (1928 – 2021) a fost cel mai faimos dezertor român care a solicitat azil politic în Statele Unite ale Americii. Stabilit peste ocean, el a făcut, ulterior, mai multe dezvăluiri despre regimul comunist și familia Ceaușescu, în cartea sa „Orizonturi Roșii”, publicată în anii ‘80. În plus, Pacepa a publicat mai multe lucrări despre spionajul industrial românesc.

Potrivit lui Pacepa, în anii ‘70, după vizitele la uzinele Citroen din Franța, materialele aduse în România au permis specialiștilor din țara noastră să îmbunătățească anumite componente ale mașinilor Dacia și Oltcit.

De asemenea, din Germania de Vest, spionii români ar fi reușit să fure informații despre tehnologia pe care au putut să o integreze în producția metalurgică. Astfel, costurile de producție au fost reduse cu milioane de dolari.

Mai mult, spionii români au reușit să copieze planurile și design-urile unor reactoare nucleare și ale sistemelor lor de securitate, dar și planurile de construcție a unei instalații de producție a apei grele, pentru uzine nucleare, și a unei fabrici de artilerie.

Spionajul industrial și uzinele din România

Ion Mihai Pacepa susținea că Industria chimică a obținut cele mai mari beneficii de pe urma spionajului industrial practicat de România. Astfel, cu ajutorul unor operațiuni de spionaj au fost construite uzinele de polistiren din Borzești, din Iași (lână sintetică și poliuretan), din Brașov (melamină și materiale fotosensibile), din Codlea (de coloranți), de la Victoria (explozivi) și din București (cauciucuri).

„În 1978, Guvernul Român a analizat rezultatele unui deceniu de activităţi ilegale şi a văzut că producţia a fost într-adevăr impresionantă: mai mult de 35 la sută din inventarul şi progresul industrial naţional era datorat, cel puţin în parte, spionajului. Uzine chimice care produceau polistiren, poliuretan, piele sintetică, melamină, coloranţi, explozivi, anvelope radiale şi materiale fotosenzitive au fost construite în toate regiunile ţării”, relata Ion Mihai Pacepa.

De asemenea, și industria metalurgică și farmaceutică au avut mult de câștigat de pe urma spionajului industrial și a furturilor de tehnologie.

„Numeroase fabrici noi de produse medicale şi farmaceutice au fost urmate de un număr impresionant de instalaţii metalurgice noi pentru fabricarea oţelurilor şi aliajelor superioare, carbidului şi aliajelor neferoase, la fel şi de oţelării şi lamionare moderne şi o industrie nouă-nouţă a aluminiului. Echipamente digitale noi, motoare din aliaje uşoare şi motoare noi diesel au fost şi ele rezultate ale operaţiunilor de informaţii. Industria nucleară a raportat că a primit destule informaţii pentru a construi o instalaţie de producere a apei grele şi 30 la sută din componentele reactoarelor nucleare”, se arată în lucrările lui Pacepa.

Din culisele proiectului Dacia

Povestilemariinegre.ro dezvăluie din mărturiile lui Ion Mihai Pacep, privind proiectul Dacia.

Într-o zi ce avea să fie înscrisă cu litere de aur în calendarul Partidului Comunist Român, pe 20 august 1968, uzina de la Colibași (astăzi Mioveni) a văzut nașterea primului autoturism românesc, Dacia 1100. Acest moment glorios a fost marcat printr-un eveniment de mare anvergură, la care a participat însuși tovarășul Nicolae Ceaușescu, liderul de necontestat al partidului. La volanul primei Dacii ieșite de pe linia de asamblare, Ceaușescu a părăsit triumfal uzina, în aplauzele celor prezenți.

În numărul din 21 august 1968, cotidianul „Scînteia“ a alocat nu mai puțin de trei pagini pentru a acoperi evenimentul de la Colibași, evidențiind importanța crucială a acestei realizări pentru regimul socialist din România. Deși prima Dacie 1100 era, în fond, un Renault 8, asamblat pe teritoriul românesc din componente aduse din Franța, acest aspect a fost ignorat în relatarea oficială, care a portretizat momentul ca pe o mare reușită a industriei naționale.

În frunte cu Nicolae Ceaușescu, mai mulți demnitari comuniști de frunte, printre care Ion Gheorghe Maurer, Ilie Verdeț, Constantin Drăgan și Manea Mănescu, au fost prezenți la inaugurarea uzinei de la Colibași, considerată un simbol al progresului tehnologic românesc. Dacia 1100, deși destinată a fi un model temporar, a fost un precursor important pentru ceea ce urma să devină un simbol al României: Dacia 1300. Acesta din urmă, un model licențiat de la Renault 12, avea să fie produs masiv începând cu exact un an mai târziu, pe 20 august 1969.

„Într-o țară a orbilor, chiorul este rege“

Într-un articol publicat în 2009 în prestigiosul „Wall Street Journal“, fostul șef al spionajului românesc, generalul Ion Mihai Pacepa, dezvăluie detalii interesante despre originile industriei auto românești. Astfel, el rememorează cum, la mijlocul anilor ’60, Nicolae Ceaușescu a decis că România trebuie să aibă propria sa industrie auto, încredințându-i lui Pacepa sarcina de a pune bazele acestui proiect ambițios. „Într-o țară a orbilor, chiorul este rege“, scrie Pacepa, referindu-se la lipsa totală de experiență a echipei sale în domeniul auto. Deși niciunul dintre colaboratorii lui Ceaușescu nu avea cunoștințe în acest domeniu, el a fost ales pentru această misiune datorită experienței tatălui său, fost șef al departamentului de servicii al General Motors din București.

Pacepa povestește cum Ceaușescu i-a cerut să achiziționeze o licență de la o fabrică din Occident și să „fure tot ce era necesar“ pentru a construi o mașină românească. Alegerea a căzut pe Renault, o companie de stat franceză, preferată în detrimentul firmelor private care erau privite cu suspiciune de regimurile comuniste. Astfel, România a obținut licența pentru Renault 12, un model considerat depășit, dar accesibil din punct de vedere financiar. „Era destul de bună pentru idioți“, se spune că ar fi comentat Ceaușescu la momentul alegerii modelului, dacă dăm crezare relatărilor lui Pacepa.

După ce a fost fabricată prima Dacia 1300, Ceaușescu a cerut eliminarea unor dotări considerate „luxuri inutile“, precum radioul, oglinda laterală dreaptă și încălzirea scaunelor din spate, decretând versiunea finală ca fiind „perfectă pentru idioți“.

Deși Dacia 1100 a fost produsă într-un număr redus și pentru o perioadă scurtă de timp, ea a deschis calea pentru lansarea Daciei 1300, care avea să devină un simbol al României și al perioadei comuniste. Povestea acestui proiect, plină de decizii pragmatice și compromisuri ideologice, reflectă provocările și ambițiile unui regim hotărât să creeze o industrie auto națională, cu orice preț.

A scris o carte cu un efect devastator

Ion Mihai Pacepa (născut pe 28 octombrie 1928 și decedat în februarie 2021) a fost un general român și cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a dezertat către Occident. Născut în România, Pacepa a ocupat poziții importante în cadrul aparatului de securitate al statului sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu.

Potrivit evz.ro, Pacepa a fost unul din cei mai importanți dezertori din spionajul românesc. A scris o carte în anii ’80, „Orizonturi Roșii”, în colaborare cu CIA. O carte plină de lucruri inventate sau exagerate, dar cu un efect devastator. Cartea lui Pacepa a avut un efect puternic în România și în rândul liderilor blocului comunist, diminuând statutul lui Ceaușescu. Ceaușescu nu l-a iertat niciodată.

Ion Mihai Pacepa, un fost general de Securitate din România, a evitat executarea unei sentințe la moarte. Condamnare care nu a fost niciodată pusă în practică, deoarece nu a mai fost găsit. Această sentință a fost anulată în 1999 de Curtea Supremă a României. Pacepa a decedat din cauze naturale în februarie 2021.

Generalul Pacepa este recunoscut ca fiind cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic într-o țară NATO. În decursul a zece ani, el a colaborat cu guvernul Statelor Unite în operațiuni împotriva serviciilor de spionaj sovietice. În cele peste patru decenii de când a fugit din România, acesta a scris cărți și articole. Dezvăluind informații despre regimul comunist românesc și relațiile lui Nicolae Ceaușescu cu liderii blocului comunist. Multe secrete au ieșit la lumină.

Ion Mihai Pacepa a fost foarte apreciat de Ronald Reagan. El a scris o carte despre experiențele sale, care a fost criticată pentru unele exagerări, dar a avut un impact semnificativ, fiind difuzată inclusiv de postul de radio Europa Liberă.  Reagan, cunoscut pentru simțul umorului, a apreciat atât valoarea politică, cât și pe cea de divertisment a cărții sale.

Această poveste complexă a vieții sale scoate în evidență o perioadă tumultuoasă din istoria recentă a României și a Războiului Rece, reflectând intrigile și pericolele lumii spionajului internațional.

Secretele spionilor din România! Cum a fost modelată economia de astăzi.