O stea a artei românești s-a stins. Argeșul rămâne mai sărac fără lumina ei.
Astăzi, cultura românească a pierdut o personalitate remarcabilă. Mariana Șenilă-Vasiliu, artist plastic, critic de artă, profesor și jurnalist, a plecat în eternitate, lăsând în urmă o moștenire culturală valoroasă.
Dacă timpul ar mai fi avut răbdare, peste o săptămână, ar fi împlinit o nouă vârstă. Dar spiritul său va continua să trăiască prin operele sale și prin amintirea celor care au avut privilegiul să o cunoască.
O personalitate distinctă
Mariana Șenilă-Vasiliu, născută pe 11 iunie 1944 la Câmpeni, județul Alba, a avut rădăcini adânci în Munții Apuseni. Deși a locuit zeci de ani la Pitești, a rămas conectată la originile sale. S-a stins din viață pe 4 iunie 2025, la Alba Iulia.
O viață dedicată artei
Mariana Șenilă-Vasiliu a absolvit Institutul de Arte „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca, specializându-se în arte decorative, cu un accent pe tapiserie.
A participat la numeroase expoziții, atât personale, cât și de grup, în țară și în străinătate. Lucrările sale au fost expuse în muzee, ambasade și colecții particulare, aducând un omagiu artei românești pe plan internațional.
A fost o artistă versatilă. Dedicată educației artistice, a desfășurat activitate didactică în școli, licee și facultăți. A avut o contribuție deosebită la Liceul de Arte „Dinu Lipatti” din Pitești.
Implicare în viața comunității
Mariana Șenilă-Vasiliu a fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și fondatoare a Filialei Pitești, președinte fondator al Alianței Franceze din Pitești, membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România etc.
De-a lungul anilor, s-a impus prin studii profunde asupra ethosului românesc, lăsând în urmă lucrări de referință, precum „Drumuri, cărări, poteci”, „Brâncuși altcum” și „Martor din Paradisul pierdut”.
A colaborat cu diferite publicații: ziarul „Argeșul”, revistele „Argeș”, „Cafeneaua literară”, „Vatra”, „Ateneu” etc. A participat la numeroase simpozioane, conferințe și emisiuni.
A promovat frumosul, cultura și arta în comunitatea locală, câștigând respectul și aprecierea celor din jur.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
O stea a artei românești s-a stins. Argeșul rămâne mai sărac fără lumina ei.
