Noi reguli în Codul Civil. Persoanele care sunt obligate să plătească o taxă de 6.000 lei.
Viața ne ia, adeseori, prin surprindere și nu suntem pregătiți pentru ceea ce ne așteaptă, mai ales atunci când intervin și rigorile legale. O astfel de situație este reprezentată de dispariția unui membru al familiei și apariția necesității deschiderii procedurii de succesiune, pentru a intra în posesia moștenirii bunurilor defunctului.
Succesiunea, reglementată de Codul Civil, reprezintă procesul prin care moștenitorii dobândesc bunurile lăsate de o persoană decedată. În absența unui testament, moștenirea legală determină cum se împart bunurile, conturile și lichiditățile între moștenitori, în funcție de gradul lor de rudenie, arată capital.ro.
De ce documente ai nevoie?
Succesiunea sau moștenirea reprezintă transferul legal al bunurilor unei persoane decedate către moștenitorii săi. Primul pas în acest proces este pregătirea documentației necesare.
Printre cele mai importante acte se numără:
- cerere-tip pentru deschiderea succesiunii;
- certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
- acte de stare civilă care dovedesc relația de rudenie (certificat de naștere și de căsătorie al soțului supraviețuitor);
- certificate de naștere și de căsătorie ale descendenților sau ale altor rude care au vocație succesorală;
- declarație autentificată a moștenitorilor în care își exprimă opțiunea succesorală, dacă acceptă sau renunță la moștenire;
- acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire; Certificate acționar, conturi, depozite bancare ale defunctului;
- certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
- testament, în cazul în care există unul.
Lista moștenitorilor legali
Potrivit reglementărilor din Codul Civil, moștenitorii legali sunt următorii, în ordinea stabilită de lege:
- Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie);
- Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);
- Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).
- Dacă există rude din clasa I care nu renunță la moștenire, celelalte clase nu vor avea drept de succesiune. Averea persoanei decedate se va împărți în mod egal între persoanele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Totuși, fiecare clasă de moștenitori va împărți moștenirea și cu soțul supraviețuitor.
În Codul Civil scrie că la momentul deschiderii moștenirii, nu trebuie să existe între soțul decedat și soțul supraviețuitor o hotărâre definitivă de divorț. Așadar, soțul supraviețuitor care se afla în plin proces de divorț, este moștenitor, cât timp cât nu s-a finalizat prin hotărâre definitivă de divorț.
La notar „ieși” mai ieftin
Un alt aspect esențial de luat în considerare sunt costurile implicate de procesul succesoral. Acestea pot varia în funcție de valoarea masei succesorale și de complexitatea cazului.
Moștenirea poate fi realizată fie la notar, fie prin tribunal, iar fiecare opțiune are avantaje și dezavantaje. Totuși, majoritatea oamenilor aleg să facă moștenirea la notar, deoarece este mai ieftin și durează mai puțin.
Taxa pentru succesiune în 2025 se referă la onorariul notarului, presupunând că moștenirea este dezbătută în fața acestuia și nu există dispute care să ducă întreaga procedură în instanță.
Taxa se calculează în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale, indiferent că vorbim despre terenuri, apartamente, mașini sau bijuterii.
Taxa va fi plătită împărțindu-se în mod egal între toți moștenitorii, însă dacă există doar unul singur, acesta va suporta taxa de succesiune.
Conform Grilei Notarilor, taxa pentru succesiune ar putea ajunge la 3.378 de lei în cazul unor bunuri în valoare de 50.000 de euro. La o valoare a bunurilor de 100.000 de euro, taxa succesorală crește la 6.000 de lei. În plus, dacă moștenitorul face acte de succesiune pentru un imobil și vrea să fie trecut în cartea funciară, va trebui să scoată din buzunar încă 800 de lei, informează stirileprotv.ro.
De precizat este că moștenitorii trebuie să plătească și impozit de 1%, dacă succesiunea nu se dezbate în cel mult doi ani de la deces.
În cazul în care succesiunea se dezbate în instanță, taxele pot varia în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile legale implicate.
Ce se întâmplă când moștenitorii nu se înțeleg?
Atunci când există dispute între moștenitori, soluționarea poate avea loc prin:
- medieri și negocieri – moștenitorii pot apela la un mediator pentru a ajunge la un acord amiabil;
- partaj notarial sau judiciar – dacă nu se ajunge la o înțelegere amiabilă, notarul poate decide cum se împarte moștenirea. Dacă una dintre părți contestă decizia, se poate ajunge la un proces în instanță.
- lichidarea moștenirii – în unele cazuri, bunurile moștenite pot fi vândute, iar suma obținută împărțită între moștenitori.
Cum se soluționează litigiile în instanță?
Dacă moștenitorii nu se înțeleg, unul sau mai mulți dintre aceștia pot introduce o acțiune în instanță pentru partaj judiciar. Judecătorul analizează probele și decide cum se va face împărțirea, ținând cont de cotele succesorale stabilite de lege.
Este important de știut că procesele succesorale pot dura ani de zile, iar costurile legale pot fi considerabile. De aceea, încercarea unei soluționări pe cale amiabilă este de preferat.
Pași pentru o succesiune fără probleme
Consultă un notar public: notarul este cheia pentru a naviga prin întregul proces succesoral. Acesta te poate ghida cu informații precise și îți poate explica toate etapele necesare.
Adună toate documentele necesare: asigură-te că ai toate actele solicitate înainte de a merge la notar. Lipsa unui document poate întârzia procesul.
Inițiază succesiunea în termenul legal: este important să începi procedura de succesiune în termen de doi ani de la deces pentru a beneficia de scutirea de impozit pe moștenire.
Comunică eficient cu ceilalți moștenitori: disputele între moștenitori pot complica și întârzia procesul. O bună comunicare și deschiderea către compromisuri pot preveni eventualele conflicte.
Planifică pe termen lung: dacă ești moștenitorul unui imobil sau al altor bunuri de valoare, ia în considerare costurile ulterioare, precum impozitele sau întreținerea acestora.
Noi reguli în Codul Civil. Persoanele care sunt obligate să plătească o taxă de 6.000 lei.
