Cele mai căutate locuri de muncă. Anunț despre ce se întâmplă cu angajările în 2025.
Piața muncii din România continuă să fie deficitară în domeniile inovatoare, cu un focus aproape exclusiv pe joburi tradiționale, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanți ai Centrului de Formare APSAP.
Potrivit acestora, cele mai mari cereri rămân pentru șoferi, operatori de call-center, asistenți medicali și contabili, în timp ce oportunitățile în sectoare precum inteligența artificială, energia verde sau digitalizarea sunt aproape inexistente, potrivit specialiștilor în cursuri de formare profesională. Această situație reflectă o lipsă de viziune strategică, blocând tranziția către o economie modernă și competitivă. Fără investiții în educație și politici care să încurajeze inovarea, decalajul față de alte țări se va adânci, iar forța de muncă calificată va continua să migreze.
„România nu poate fi considerată un „Silicon Valley al Europei,” deși se remarcă prin tineri extrem de talentați și apreciați în domeniul IT&C, care, însă, lucrează în mare parte pentru companii internaționale. Piața locală a forței de muncă rămâne deficitară în ceea ce privește ofertele de joburi inovatoare, chiar și în domenii de bază precum securitatea cibernetică sau arhitectură cloud. Dacă marile companii din industria tech caută astăzi specialiști în Inteligență Artificială (AI) și Învățare Automată, Designeri de Experiențe în Realitate Virtuală și Augmentată sau Dezvoltatori de Blockchain, în România cele mai disponibile locuri de muncă rămân în profesii tradiționale, precum șoferi, asistenți medicali, operatori call-center, contabili și specialiști în resurse umane”, a declarat pentru „Adevărul” Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Centrului de Formare APSAP.
Potrivit acestuia, deși România a dat naștere unor companii de renume internațional, majoritatea firmelor locale din IT rămân blocate în zone de activitate cu valoare adăugată redusă, precum crearea de website-uri, marketing digital sau e-mail marketing. Aceste companii întâmpină dificultăți majore în a livra servicii de calitate, competitive pe plan internațional, iar calitatea acestora este frecvent sub standardele pieței europene.
Nevoie de investiții în educație
Într-o țară cu un potențial semnificativ în industria IT, reprezentanții Centrului de Formare APSAP consideră că este alarmant faptul că dezvoltarea de soluții complexe, cum ar fi softurile ERP (Enterprise Resource Planning), esențiale pentru digitalizarea companiilor și creșterea eficienței economice, este aproape ignorată de firmele locale. România are o nevoie urgentă de a depăși aceste limitări, investind în formarea specialiștilor și în dezvoltarea de soluții software care să răspundă real nevoilor pieței interne și să concureze la nivel internațional.
În opinia specialiștilor, este nevoie urgentă de investiții strategice în educație, traininguri de specialitate și inovare, precum și de o regândire a modelelor de afaceri din sectorul digital. România are un potențial remarcabil, însă acesta rămâne neexploatat în absența unor politici și strategii bine fundamentate pentru susținerea calității și a competitivității pe plan internațional.
Cursurile de formare profesională, prea scumpe
În ceea ce privește piața muncii în 2025, reprezentanții Centrului de Formare APSAP consideră aceasta nu va prezenta schimbări majore față de 2024, așteptându-se ca segmentul formării profesionale să stagneze sau chiar să înregistreze o diminuare. Printre cauze se află creșterea taxelor și puterea scăzută de cumpărare și creșterea semnificativă a numărului de ore de formare profesională.
Deși salariul minim pe economie a crescut la 4.050 lei brut (echivalentul a 2.574 lei net sau 517 euro), această ajustare va fi insuficientă în contextul unei inflații persistente și al scumpirii continue a bunurilor și serviciilor. Puterea de cumpărare a românilor va rămâne limitată, ceea ce va reduce interesul pentru formarea profesională, mai ales într-o țară unde educația și formarea continuă nu reprezintă o prioritate strategică. Singura speranță notabilă ar putea fi creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, care să finanțeze programele de formare și să sprijine dezvoltarea competențelor la nivel național.
Un alt obstacol major este reprezentat de modificările Standardelor Ocupaționale, care au impus un număr mult mai mare de ore pentru anumite calificări. De exemplu, specializarea „Referent Resurse Umane”, Cod COR 333304, a trecut de la un program de formare de 60 de ore (aproximativ 15 zile) în 2021 la unul de 1.080 de ore (echivalentul a 9 luni, cu 6 ore zilnic). Această creștere de 18 ori a numărului de ore transformă formarea profesională într-un proces extrem de anevoios și costisitor, limitând accesul persoanelor interesate să se califice într-o astfel de ocupație de bază. Astfel de modificări vizează și alte ocupații precum Contabil (1.080 de ore, 9 luni) și Expert Achiziții Publice (720 de ore, 6 luni).
„Este greu de imaginat cum un adult, fie că este angajat sau nu, ar putea aloca 9 luni de zile pentru a participa la un curs de 6 ore/zi, necesar pentru a obține o calificare în domeniul resurselor umane. Cei care au conceput acest Standard Ocupațional nu au luat în considerare realitățile vieții active ale unui individ. Majoritatea persoanelor care ar fi interesate de această calificare au deja un loc de muncă ce implică un program de cel puțin 8 ore zilnic. Adăugarea unui program de formare de 6 ore pe zi face ca un astfel de curs să fie practic imposibil de realizat. În plus, nu s-a analizat impactul asupra angajatorilor, fie publici, fie privați. Este nerealist să se aștepte ca o companie să scoată un angajat din producție pentru o perioadă de 9 luni, continuând să-l plătească, doar pentru ca acesta să urmeze un de program de calificare. Costurile asociate unei asemenea formări, estimate la peste 20.000 de lei, reprezintă o barieră suplimentară, atât pentru participanți, cât și pentru angajatori”, a explicat pentru „Adevărul” Bogdan-Costin Fârşirotu.
Consecințe pe termen lung
În egală măsură, trebuie menționat că formarea adulților este susținută, în general, de formatori care sunt practicieni activi în domeniu. În aceste condiții, furnizorii de formare se confruntă cu dificultăți majore în organizarea unui astfel de curs pe o perioadă atât de îndelungată. Toate aceste aspecte ar fi trebuit analizate înainte de implementarea unei asemenea cerințe, care, în loc să faciliteze accesul la calificări, îl restricționează semnificativ.
Din datele deținute de Centrul de Formare APSAP, rezultă că, din 2021 și până în prezent, niciun furnizor de formare nu a organizat astfel de cursuri de calificare pentru ocupațiile de „Referent Resurse Umane” și „Expert Achiziții Publice”. Consecința? Zero absolvenți. Această situație subliniază în mod clar eșecul total și inutilitatea modificării acestor standarde. În loc să faciliteze accesul la calificare și dezvoltare profesională, aceste schimbări au blocat complet un segment esențial al formării adulților, transformându-l într-o formalitate lipsită de aplicabilitate practică.
Cele mai căutate locuri de muncă. Anunț despre ce se întâmplă cu angajările în 2025.
