Argeș. Masa la școală, tabere, terapii pentru elevi, dar și cursuri pentru profesori.
Ministerul Educației și Cercetării a publicat lista celor 379 de școli care pot primi maximum 300.000 de euro, pentru reducerea abandonului școlar, în apelul PNRAS Runda a II-a (seria a 4-a), și a pus în consultare publică Ghidul solicitantului pentru acest apel. Doar școlile eligibile și primăriile de care aparțin pot depune proiecte.
Se finanțează masa la școală, excursii și tabere, terapie psihologică și logopedică, burse, premii pentru elevii din proiect, dar și cursuri pentru profesori pentru prevenirea abandonului școlar și activități prin care se ajută părinții și comunitatea. Alocarea financiară totală a apelului este de 113,7 milioane de euro, arată edupedu.ro.
Școli din Argeș, pe lista PNRAS
Pe lista școlilor eligibile PNRAS Runda a II-a (seria a 4-a) 2025, figurează următoare unități de învățământ din Argeș: Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Bradu, Școala Gimnazială Nr. 1 Budeasa, Școala Gimnazială Nr. 1 Pietroșani, Școala Gimnazială Bălilești, Școala Gimnazială Căteasca, Școala Gimnazială Vrănești, Școala Gimnazială „Radu Șerban” Sălătrucu, Școala Gimnazială „Vladimir Streinu” Teiu, Școala Gimnazială Vulpești și Colegiul Național „Vlaicu Vodă” Curtea de Argeș.
- Observațiile și recomandările pot fi trimise pe adresa de e-mail pnras@edu.gov.ro până pe 15 martie 2025.
Școlile ar avea la dispoziție luna aprilie pentru a depune proiecte, iar contractele de finanțare ar trebui să se semneze pe 31 mai 2025, conform calendarului, pus în dezbatere publică.
Proiectele vor începe la data intrării în vigoare a contractului de finanțare și se vor derula pe o perioadă de maxim 12 luni, dar fără a depăși data de 30 iunie 2026.
„Școlile care pot depune proiecte în acest apel sunt cu risc ridicat și mediu de abandon și părăsire timpurie a școlii (PTȘ), care au fost identificate ca fiind eligibile pentru finanțare din PNRAS, în urma aplicării în mod cumulativ a cinci indicatori de vulnerabilitate, respectiv:
- procentul profesorilor suplinitori raportat la numărul total al profesorilor din unitatea de învățământ;
- rata de absolvire a învățământului gimnazial, definită ca raportul dintre numărul de absolvenți ai clasei a VIII-a și numărul de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar;
- raportul dintre numărul elevilor de gimnaziu repetenți sau în abandon școlar și numărul total de elevi din învățământul gimnazial;
- rata de participare a absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, definită ca raportul dintre numărul absolvenților învățământului gimnazial care participă la examen și numărul total al absolvenților învățământului gimnazial.
Unitățile de învățământ eligibile care vor aplica individual sunt responsabile atât pentru obținerea finanțării, cât și pentru utilizarea corespunzătoare a acestuia, conform proiectului aprobat.
Fiecare unitate de învățământ eligibilă este responsabilă de implementarea activităților din cererea de finanțare, conform contractelor de finanțare care vor fi încheiate.
Astfel, solicitanții eligibili în cadrul prezentului apel sunt: unitățile de învățământ preuniversitar (UIP), menționate în Anexa 14, parte integrantă din Ghid, respectiv UAT-urile pe raza cărora sunt organizate și funcționează unitățile de învățământ preuniversitar eligibile.
Unitățile de învățământ eligibile pot depune aplicația astfel:
1. o unitate de învățământ preuniversitar eligibilă – în nume propriu (ca beneficiar unic);
2. prin intermediul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia este organizată și funcționează unitatea de învățământ preuniversitar eligibilă, în parteneriat cu aceasta. În acest caz, UAT va avea calitatea de lider de parteneriat.
O unitate de învățământ poate beneficia de un singur grant în cadrul SG PNRAS.
„Alocarea financiară totală a prezentului apel este de 113,7 milioane de euro, fără TVA.
Valoarea maximală a granturilor se calculează în funcție de:
- numărul elevilor de gimnaziu înscriși în anul școlar 2023-2024, conform anexei 14 a ghidului;
- gradul de marginalizare al zonei în care este situată unitatea de învățământ.
Costuri și activități eligibile
Pentru estimarea valorii maxime eligibile a unui proiect, solicitantul va înmulți numărul elevilor de gimnaziu eligibili pentru prezentul apel cu costul disponibil/elev, corespunzător zonei în care este situată unitatea de învățământ.
„Pentru a nu depăși alocarea financiară disponibilă în cadrul apelului de proiecte, o unitate de învățământ nu poate solicita mai mult de 300.000 de euro pentru un proiect, indiferent de numărul de elevi.
Exemplu de calcul: unei unități de învățământ eligibile, cu 90 de elevi din ciclul gimnazial, care se află într-o zonă cu marginalizare medie, îi corespunde un cost disponibil/elev de 1.800 de euro. Astfel, unitatea de învățământ poate solicita un grant de maximum 162.000 de euro (90×1.800=162.000 de euro).
Valoarea maximă a bugetului se va stabili pe baza valorii costului per elev pentru toată durata de implementare a proiectului, prin însumarea numărului total al elevilor înmatriculați cu valoarea costului unitar per elev, în funcție de gradul de defavorizare a zonei geografice.”
Granturi pentru activități cu elevii
„Activitățile eligibile în cadrul prezentului apel au ca scop prevenirea și reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, vizând, printre altele:
1) reducerea absenteismului;
2) creșterea rezultatelor școlare, inclusiv recuperarea pierderilor în învățare/ întârzierilor în dezvoltarea competențelor de bază (scris, citit, socotit) respectiv a competențelor corespunzătoare vârstei elevilor;
3) creșterea motivației elevilor pentru învățare și continuarea studiilor;
4) dezvoltarea abilităților socio-emoționale, inclusiv autonomie, perseverență, abilități sociale, comunicare și colaborare.
Activitățile eligibile, conform prezentului Ghid, pentru care unitățile de învățământ eligibile vor aplica direct sau prin intermediul UAT- urilor, sprijină în special elevii din unitățile de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar. Toți elevii unităților de învățământ țintă selectate pot fi implicați în activități, în funcție de planul de activități realizat la nivelul fiecărei unități de învățământ țintă.
În vederea obținerii granturilor, unitățile de învățământ eligibile, menționate în Lista unităților de învățământ eligibile, vor elabora și depune câte o cerere de finanțare, conform anexei 1 a Ghidului, precum și celelalte documente solicitate.
Acordarea de granturi unităților de învățământ eligibile, pentru activități cu elevii
● Activități de identificare și monitorizare a elevilor în risc de abandon școlar (obligatorii):
1) aplicarea chestionarului SASAT, de evaluare a succesului școlar, în rândul elevilor de gimnaziu;
2) aplicarea fișei de observare și a fișei de evaluare MATE de către cadrele didactice, pentru identificarea elevilor în risc de abandon;
3) completarea și validarea observatorului școlii;
4) introducerea datelor în SIIIR, actualizarea periodică a datelor în SIIIR.
● Activități pedagogice și de sprijin (unitățile de învățământ vor include în mod obligatoriu în proiectele depuse pentru finanțare activități selectate din lista de activități pedagogice și de sprijin, în funcție de nevoile identificate):
1) evaluarea inițială/ diagnoza competențelor, evaluarea dificultăților de învățare;
2) dezvoltarea și implementarea de planuri personalizate de servicii educaționale, pe baza nevoilor identificate;
3) activități didactice de consolidare și dezvoltare a competențelor elevilor, inclusiv activități remediale, care își propun recuperarea pierderilor în învățare/ întârzierilor în dezvoltarea competențelor de bază/competențelor cheie, conform Metodologiei ME 4) de organizare a Programului „Învățare remedială”…..;
5) activități de îndrumare și sprijin în învățare, inclusiv la nivel individual, coordonate de un cadru didactic tutore, mentorat între elevi;
6) abordări, strategii, metode și tehnici de predare-învățare-evaluare active, interactive, participative și incluzive (dezbateri, experimente, cercetare/investigație, proiecte etc.);
7) activități de consiliere psihologică și psiho-educațională, de consiliere și orientare școlară;
8) activități de dezvoltare personală și activități de dezvoltare a competențelor socio-
emoționale, inclusiv autonomie, perseverență, comunicare și colaborare;
9) activități de mediere școlară;
10) terapie psihologică, terapie prin artă;
11) terapie logopedică, de stimulare cognitivă, precum și alte intervenții și măsuri sau terapii specifice.
● Activități extracurriculare/ extrașcolare:
1) vizite de documentare, excursii, tabere, festivaluri;
2) concursuri și competiții școlare;
3) activități civice, inclusiv acțiuni comunitare;
4) activități de educație pentru sănătate, educație pentru dezvoltare durabilă, terapie prin artă;
5) cercuri, cluburi, ansambluri, trupe școlare;
6) activități artistice, culturale și sportive;
7) activități de educație în aer liber.
● Activități de informare, consiliere, asistență și educație a părinților/ tutorilor legali (în ceea ce privește înscrierea/reînscrierea la școală, drepturile, măsurile și serviciile de sprijin educațional asigurate de școală, perspectivele de continuare a studiilor etc.):
1) vizite la domiciliu;
2) ateliere de informare, sesiuni de consiliere/ asistență;
3) activități colaborative pentru părinți, elevi și personalul unității de învățământ;
4) programe de educație parentală.
● Activități organizate în parteneriat cu alte autorități și instituții competente (Servicii Publice de Asistență Socială, Direcții de Asistență Socială, Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, AJOFM, CJRAE/CMBRAE, angajatori etc.) sau cu alți actori din comunitatea locală, ONG, pentru gestionarea cazurilor de absenteism prelungit, violență asupra copilului (neglijare, exploatare prin muncă, vătămare corporală, abuz psihologic), pentru prevenirea și reducerea violenței școlare (inclusiv bullying și cyber- bullying), consumului de droguri și a altor comportamente riscante, pentru cunoașterea traseelor de educație, formare profesională ori a pieței muncii, pentru intervenții în cazul elevilor în risc de abandon etc.;
● Subvenții, ajutoare, premii, burse pentru beneficiarii proiectului;
● Lucrări de amenajare minore, achiziționarea de bunuri (opționale):
1) reparații minore;
2) dotarea cu echipamente sportive, materiale didactice și educaționale;
3) amenajarea și dotarea unor spații de lectură/ centre de documentare și informare / cabinete de consiliere, laboratoare;
4) asigurarea mobilierului școlar și a altor materiale și bunuri necesare pentru a fi instalate în spațiile de școlarizare necesare pentru buna desfășurare a activităților;
5) dotarea cu birotică și consumabile;
6) alte achiziții de lucrări minore/bunuri.
Activități de formare a personalului și echipare didactică a unităților de învățământ eligibile:
1) formarea personalului didactic pe teme relevante pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar: cursuri, mentorat, comunități de practică;
2) formarea personalului didactic (de predare, de conducere, auxiliar) și cadrelor didactice pe teme relevante pentru gestionarea granturilor;
3) asigurarea materialelor didactice.
Activități de echipare digitalizare a unităților de învățământ eligibile:
1) achiziționarea de echipamente (computer, laptop, camere foto/video, imprimante, table interactive (display), stații mobile pentru încărcare inteligentă, tablete, router wireless, multifuncțională A4 wireless);
2) achiziționarea unor resurse, aplicații, abonamente, licențe și softuri educaționale pentru preda reînvățare- evaluare în mediul fizic/online;
3) achiziționarea unor cărți, reviste, publicații, kituri științifice în format digital;
4) dotarea unității de învățământ cu tehnologie de acces și asistivă.
Hrană pentru acordarea unei mese elevilor participanți din ciclul primar și participanții la activități gimnazial.”
Informații din Ghidul solicitantului
„Ministerul Educației implementează schema de granturi PNRAS, cu finanțare din Planul Național pentru Redresare și Reziliență al României, beneficiind de o finanțare în valoare de 500 de milioane de euro, care urmărește:
1) diminuarea riscului de abandon școlar în cel puțin 25% din unitățile de învățământ participante la Program în perioada 2021—2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic;
2) îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale;
3) creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;
4) creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
5) creșterea ratei de tranziție de la gimnaziu la liceu.
Schema de granturi, planificată în perioada 2022-2026, vizează susținerea unui număr minim de 2.500 de unități de învățământ cu risc crescut și mediu de abandon școlar, prin utilizarea metodologiei și a instrumentului informatic ale Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE), prin alocarea de resurse financiare unităților de învățământ pentru sprijinirea elevilor, în vederea reducerii absenteismului, îmbunătățirii rezultatelor la evaluări, obținerii unei rate mai mari de participare la examenele naționale și a unui procent mai mare de elevi care finalizează învățământul obligatoriu.
Ministerul Educației a lansat, până în prezent, 5 apeluri de proiecte, rezultând un total de 2.253 de contracte de finanțare, în valoare de 1, 9 mld. lei, dintre care 145 de proiecte pentru finanțarea școlilor mici.
În vederea atingerii indicatorului de 2.500 de școli beneficiare PNRAS, Ministerul Educației a lansat, în data de 26 iunie 2024, apelul „Schema de granturi PNRAS – Runda a II-a (seria a 3-a)”, în care și UAT-urile pot fi solicitanți eligibili, pentru a sprijini școlile să depună aplicațiile și să implementeze proiectele. Astfel, au fost admise spre finanțare încă 90 de proiecte, în total 2.340 granturi.
Conform analizei de impact realizată de Banca Mondială, impactul finanțării prin PNRAS a fost mai mare în școlile cu risc ridicat, față de cele cu risc mediu. Astfel, în școlile cu risc ridicat s-a înregistrat progres pentru toți cei 5 indicatori ce stau la baza Indicelui PTȘ, în timp ce în cazul școlilor cu risc mediu progresul a fost obținut pentru 4 din cei 5 indicatori.
Intervențiile PNRAS au dus la o îmbunătățire semnificativă a performanței elevilor, reflectată prin creșterea procentului celor care au obținut note peste 6 la Evaluarea Națională, de la 39% în 2019 la 48% în 2023. Impactul a fost mai mare în școlile cu risc ridicat, unde procentul elevilor cu note peste 6 a crescut cu 12 puncte procentuale, demonstrând eficiența măsurilor aplicate în mediile vulnerabile și necesitatea continuării programului, cu un accent sporit pe comunitățile cu risc ridicat”, se precizează în document.
Argeș. Masa la școală, tabere, terapii pentru elevi, dar și cursuri pentru profesori.
