Sediul Primăriei şi al Consiliului Local

Sub egida Centenarului Marii Uniri, ziarul „Argeşul” analizează situaţia satului argeşean pentru a-l pune faţă în faţă cu viitorul european. În acest proiect, ziarul nostru are alături, ca parteneri, Consiliul Judeţean Argeş, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi „Antena 1” Piteşti.

Spre comuna Ştefan cel Mare, unde am poposit în această săptămână cu proiectul nostru, îşi îndreaptă paşii mii de credincioşi din toate judeţele ţării. Pelerinii vin să se roage la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Glavacioc, sperând să-i ajute şi să scape de necazuri. Comuna cu rezonanţă istorică se remarcă şi prin faptul că uliţele au nume de domnitori sau de înalţi conducători ai bisericii ortodoxe din Muntenia sau Moldova (Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Matei Basarab, mitropoliţii Varlaam şi Dionisie al II-lea), un exemplu ce ar putea fi urmat şi de alte localităţi.

Icoana

Niculae Vidan

Niculae Vidan, primarul comunei cu miracole creştine, a menţionat că icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul (găsită într-o peşteră de un cioban, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân) este păstrată de sute de ani la Mănăstirea Glavacioc. Când oierul a dezvăluit minunea, domnitorul a decis să înalţe în acel loc un lăcaş de cult, în semn de veneraţie faţă de Născătoarea de Dumnezeu. Se pare că la sfânta icoană s-a rugat în clipele de mare cumpănă (în 1448, 1456-1462 şi în 1476) domnitorul Vlad Ţepeş, cerând ajutorul divin în ajunul bătăliilor pe care le purta cu turcii.

Izvorul

„Mănăstirea este aşezată pe o colină din marginea satului Glavacioc, în apropiere de râul cu acelaşi nume. Pelerinii vin să se roage la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul mai ales la 25 martie, când este prăznuită Blagovestenia, sfântul lăcaş purtând hramul Buna Vestire. Lângă această mânăstire se află un izvor, despre apa căruia se spune că este făcătoare de minuni. Acesta izvorăşte de sub altarul bisericii şi iese la suprafaţă la poalele colinei pe care este aşezat sfântul lăcaş. Apa lui formează un mic lac. Prima minune s-a petrecut cu Vlad Vodă Călugarul, despre care se spune că s-ar fi vindecat de o boală de stomac, ulcer sau gastrită”, a povestit Niculae Vidan.

Glavacioc

Existenţa anterioară a unei comunităţi umane pe teritoriul actual încă din perioada neoliticului şi a bronzului este atestată prin fragmente ceramice, figurine, topoare de piatră descoperite cu ocazia săpăturilor efectuate la Mănăstirea Glavacioc. În acelaşi spaţiu, s-a recuperat, dintr-un mormânt, un tezaur din sec. XIV-XV format din 80 de ducaţi emişi de Mircea cel Bătrân şi 11 monede bizantine.

Prima atestare documentară a Mănăstirii Glavacioc datează din anul 1441, când Vlad Dracul întăreşte proprietatea mănăstirii asupra unui sat dăruit de banul Radu – primul dregător cu această calitate care apare în sfatul domnesc al lui Mircea cel Bătrân înainte de anul 1400, ceea ce ne indică faptul că mănăstirea exista la începutul secolului al XV-lea. Satul este amintit mai târziu, într-un act dat de Radu de la Afumaţi la 23 aprilie 1527.

Mănăstirea Glavacioc

Secetă

Trecând la… cele lumeşti, primarul comunei Ştefan cel Mare a făcut un arc peste timp şi, odată ajuns în anul Centenarului Marii Uniri, a conturat portretul localităţii argeşene, aflate la graniţă cu judeţele Teleorman şi Dâmboviţa. Când a prezentat punctele tari şi punctele slabe ale comunei cu relief de câmpie, Niculae Vidan a oftat la gândul că, din cauza secetei prelungite, pământul e tare ca piatra. „Pe la noi nu a mai dat o picătură de ploaie de două luni. Seceta prelungită a amânat însămânţările de toamnă din cauza pământului foarte uscat. Se rup lamele plugului în bolovanii tari ca stânca… „, a descris primarul prăpădul din câmp.

Investiţii în 2018

– Construirea unui dispensar uman în satul Ştefan cel Mare;
– Modernizarea DC 445 (1,4 km de asfalt);
– Finalizarea licitaţiei pentru modernizarea instalaţiei electrice şi lucrări de interior la Şcoala Gimnazială Ştefan cel Mare;
– Întreţinerea drumurilor de interes local;
– Modernizarea sistemului de iluminat public prin montarea corpurilor cu LED.

Grădiniţa cu Program Normal

Planuri

„În prim-plan sunt modernizarea drumurilor comunale şi extinderea reţelei de canalizare în toată localitatea. Localitatea noastră merită să aibă şi un cămin cultural modern, pentru a putea reînvia datinile şi tradiţiile locale. Totodată, îmi doresc o mai strânsă colaborare cu Consiliul Judeţean Argeş”, a declarat primarul comunei Ştefan cel Mare.

Personalităţi locale

– Preoţii Ilie Gh. Diaconescu şi Ion Al. Trifu;
– Actriţa Maria R. Iatan (Scarlat);
– Naistul Radu Simion;
– Dr. Marian Stanciu, medic specialist în neurologie;
– Colonel Marin Tudorică, fost comandant al Garnizoanei Piteşti.

Puncte tari

– Apă curentă (28,5 km de reţea);
– Canalizare (9 km de reţea);
– Iluminat public modern;
– Mănăstirea Glavacioc;
– Târgul săptămânal (joi);
– Ziua comunei (a treia duminică din luna mai);
– Şcoli moderne;
– Transport gratuit pentru dascăli;
– Microbuz şcolar pentru elevi;
– Două dispensare umane (unul în satul Glavacioc şi altul, aproape gata de finalizare, în satul Ştefan cel Mare);
– Două dispensare veterinare (unul în funcţiune, celălalt în construcţie);
– Două farmacii;
– Două garsoniere pentru medici;
– Asociaţia „Meşteşuguri argeşene”;
– O unitate de prelucrare a lemnului (paleţi);
– O fabrică de peleţi/brichete, în construcţie;
– Transport public pe rutele Piteşti – Bucureşti, Piteşti – Găeşti;
– Reţea de magazine alimentare şi alte bunuri de consum;
– Telefonie fixă şi mobilă, cablu, internet;
– Terenuri extravilane ieftine (10.000 lei /ha).

Şcoala Gimnazială

Puncte slabe

– Lipsa reţelei de gaze;
– Starea necorespunzătoare a unor drumuri comunale;
– Căminul cultural necesită reparaţii capitale;
– Fărâmiţarea terenurilor agricole;
– Dispariţia zăcămintelor de petrol şi gaze;
– Distanţa mare de Piteşti (60 km) şi Bucureşti (90 km);
– Forţă de muncă din ce în ce mai puţină;
– Lipsa investitorilor;
– Legislaţia în continuă modificare.

Ameninţări
– Migraţia tinerilor către oraş;
– Populaţia în descreştere;
– Îmbătrânirea satelor;
– Secetă prelungită, în toamnă.

Oportunităţi

– Dezvoltarea apiculturii, prin atragerea de fonduri europene;
– Dezvoltarea unor afaceri în sectorul agricol (ferme de grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă; depozite de cereale);
– Achiziţia de maşini agricole prin GAL şi alte fonduri;
– Dezvoltarea unor servicii locale (croitorie, tâmplărie etc.);
– Înfiinţarea atelierelor pentru producerea unor produse tradiţionale (portul popular, mic mobilier ş.a.);
– Relief şi climat propice creşterii animalelor.

Distribuie pe Facebook