Direcţia de Statistică Argeş ne-a comunicat evoluţia principalilor indicatori social-economici în prima lună a anului. Problema este, aşa cum am atras atenţia şi cu alte ocazii, că datele statistice sunt doar o oglindă cifrică a unor stări punctuale, temporare. Pe de altă parte, cifrele nu vorbesc despre problemele reale ale argeşenilor. De acestea ne vom ocupa noi.
Bani… pe hârtie
Discrepanţele salariale dintre mediul privat şi cel bugetar constituie o problemă. În vreme ce – pe fond preelectoral – parlamentarii au votat fel de fel de sporuri şi creşteri salariale pentru medici, profesori şi funcţionari, în mediul privat salariile au stagnat. Foarte mulţi argeşeni sunt plătiţi cu salariul minim (cam un sfert, pe puţin!), iar banii abia ajung pentru acoperirea unor cheltuieli de strictă necesitate. Statisticienii ne spun că în luna ianuarie 2016 a fost realizat în Argeş un venit brut de 2.449 lei, în scădere cu 317 lei (-11,5%) faţă de nivelul din decembrie 2015. Raportat la realizările salariale din aceeaşi lună a anului 2015, dinamica câştigului salarial mediu brut în judeţ a fost pozitivă, creşterea totală de 8,6% fiind susţinută de industrie şi construcţii (+2,1%) şi servicii (+17,8%). Câştigul salarial mediu net din ianuarie 2016 a fost de 1.772 lei, mai mic cu 219 lei (-11,0%) comparativ cu realizările salariale din decembrie 2015. Câştigul salarial realizat în Argeş în luna ianuarie 2016 a fost mai mic comparativ cu realizările salariale medii la nivel naţional atât în valoare brută (-8,9%), cât şi în valoare netă (-8,8%).
Salariaţi mai mulţi
Vestea bună este că efectivul salariaţilor la 31 ianuarie 2016 în Argeş a fost de 140.421, în creştere cu 1.523 persoane (+1,1%) faţă de efectivul de la finele lunii decembrie 2015. Cea mai mare parte a salariaţilor (49,7%) activează în industrie şi construcţii, restul regăsindu-se în servicii (48,6%) şi în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit (1,7%). Problema este că majoritatea angajaţilor argeşeni e cuprinsă în activităţi neproductive, de tip comerţ. Nici nu poate fi altfel când Arpechim trage să moară, ARO, Rolast ori Fabrica de Porţelan şi-au închis porţile ori au dispărut. În ceea ce priveşte şomajul, s-a ajuns, oficial, la 13.015 persoane, dintre care 9.982 neindemnizaţi (adică fără sprijin de la stat). Fals: numărul şomerilor este mult mai mare în realitate (să ne gândim numai la ţară!), doar că oamenii nu merg să se înregistreze. Structura şomerilor după nivelul de instruire evidenţiază preponderenţa celor cu un nivel de instruire liceal şi postliceal cu o greutate specifică de 47,1% în totalul şomerilor indemnizaţi şi a celor cu un nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional cu o greutate specifică de 89,8% în totalul celor neindemnizaţi.
Dezastru demografic
Declinul demografic este evident. Nici măcar datele statistice nu pot coafa o situaţie mai mult decât alarmantă! S-a ajuns ca la ţară populaţia să fie îmbătrânită, unele sate să fie aproape părăsite, terenurile să zacă în paragină pentru că nu mai are cine să le lucreze, tinerii migrând spre oraşe şi spre străinătate. Nici la oraşe situaţia nu este mai roz, în special în Costeşti, Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş unde activităţile industriale aproape că au dispărut, iar lipsa locurilor de muncă face ca exodul populaţiei să fie mai mare. Pe de altă parte, lipsa sprijinului real pentru familie şi valorile acesteia face ca numărul căsătoriilor să fie redus şi tot mai multe cupluri să trăiască în concubinaj. Dacă privim luna ianuarie a anului, vedem că evoluţia fenomenelor demografice a fost caracterizată de scăderea, faţă de luna precedentă, a natalităţii cu 12,4% (418 născuţi-vii înregistraţi faţă de 477 în decembrie 2015) şi creşterea mortalităţii generale cu 11,8% (701 decese înregistrate faţă de 627 în decembrie 2015). Comparativ cu luna ianuarie 2015, numărul de născuţi-vii a scăzut cu 19 (-4,3%), numărul deceselor majorându-se cu unu (+0,1%). Sporul natural rezultat din agregarea fenomenelor de natalitate şi mortalitate din luna ianuarie a.c. a fost negativ. În ianuarie 2016 au fost două cazuri de mortalitate infantilă. La oficiile de stare civilă au fost încheiate şi înregistrate 113 căsătorii, cu zece mai puţine (-8,1%) decât în decembrie 2015 şi cu 19 mai multe (+20,2%) decât în ianuarie 2015. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 a ajuns la 4, cu 60 mai puţine faţă de luna precedentă şi cu unul mai puţin decât în luna corespunzătoare din 2015.
Noroc cu Dacia!
Datele privind exporturile privesc luna noiembrie 2015, acestea fiind cele mai proaspete. Din fericire, Argeşul are balanţa comercială pe plus datorită Dacia care generează la nivel naţional 10% dintre exporturi, iar în Argeş poate peste 80%. Exporturile de mărfuri au însumat în noiembrie aproximativ 482,2 milioane euro, în scădere (-7,2%) faţă de luna octombrie 2015. În Argeş, în noiembrie 2015, importul de mărfuri a totalizat 332,2 milioane euro, în scădere (-8,0%) faţă de valoarea din luna octombrie 2015. Importăm orice (şi înainte produceam aici, în Argeş, astfel de articole!): maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, mijloace de transport, metale comune şi articole din acestea, materiale plastice, cauciuc şi articole din cauciuc, ba chiar şi articole din lemn şi plută, ca să nu mai vorbim de alimente! Excedentul comercial (exporturi – importuri) înregistrat în noiembrie 2015 a fost de aproximativ 150,1 milioane euro, mai mic cu 8,6 milioane euro (-5,4%) faţă de cel din octombrie 2015. Comparativ cu noiembrie 2014, excedentul comercial a scăzut cu aproximativ 24,3 milioane euro (-13,9%).
Turism… ocazional
Cu marile proiecte de turism blocate (la Moliviş a fost abandonat şantierul, iar şansele să avem funcţională în acest an o pârtie de schi par reduse!), cu Transfăgărăşanul închis cea mai mare parte a anului (guvernanţii nu au găsit soluţii pentru montarea de copertine anti-avalanşe!), cu pensiuni care apelează la evaziune fiscală pentru a supravieţui nu este de mirare că şi numărul turiştilor din Argeş e scăzut. Tot anul trecut am avut vreo 160.000, iar în ianuarie doar 11.000. Doar 2.200 de turişti străini au venit în judeţ în prima luna a anului (mulţi fiind lucrători sau oameni de afaceri). În perioada analizată, indici de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică peste valoarea medie a judeţului au înregistrat taberele de elevi şi preşcolari (31,5%), motelurile (21,9%), hotelurile (16,7%), pensiunile turistice urbane (16,7%) şi cabanele turistice (15,7%). Celelalte tipuri de unităţi de cazare au avut indici de utilizare sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între 14% (popasurile turistice) şi 4,9% (hostelurile). După zona turistică, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat unităţile de cazare din oraşul reşedinţă de judeţ (18%) şi cele din zona montană (16,5%), iar din punct de vedere al confortului unităţile neclasificate pe stele – 31,5%, unităţile cu 4 stele – 25,3% şi cele cu o stea – 18,7%.
Claudiu Diţa
