Stăpânele de sclavi au scăpat de arest
Ieri, pe rolul Tribunalului Argeş s-a aflat dosarul în care stăpânele de sclavi de la Berevoeşti au cerut înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă. Magistraţii au considerat că cererea este întemeiată, context în care au dispus ca inculpatele Maria Grancea, Cerasela Onică, Vasilica Grancea, Mihaela Feraru, Maria-Cerasela Brumaru, Liliana Feraru şi Elena Murşavela să fie plasate în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
În această perioadă împricinatele nu au voie să părăsească imobilele unde locuiesc, să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară ori de câte ori sunt chemate, să nu comunice cu persoanele vătămate sau membri de familie ai acestora, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii (cu excepţia celor care locuiesc în acelaşi domiciliu), cu martorii ori experţii, precum şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar. Judecătorii le-au pus în vedere celor şapte femei că orice încălcare cu rea credinţă a condiţiilor arestului la domiciliu duce la revocarea acestei măsuri şi implicit la reîncarcerarea lor.
În ceea ce-i priveşte pe rudarii implicaţi în dosarul sclaviei din satul Gămăceşti, aceştia nu au avut parte de aceeaşi bunăvoinţă a judecătorilor. Magistraţii au admis în parte propunerea procurorilor DIICOT şi au prelungit mandatele de arestare preventivă cu încă o lună începând cu 11 decembrie până pe 9 ianuarie 2017. În această situaţie de află Petre Grancea, Laurenţiu Grancea, Alin Grancea, Ilie Valentin Furdui, Nicolae Feraru, Crinu Alin Brumaru, Costel Feraru şi Vasile Mugurel Feraru, care au dreptul să conteste decizia judecătorilor în termen de 48 de ore.
Vă reamintim că, în iulie, la Gămăceşti a fost descoperită o grupare de rudari suspectată de sclavagism, în sensul că răpea oameni, pe care ulterior îi supunea la tratamente inumane. Femei, copii şi persoane cu handicap erau legaţi cu lanţuri, biciuiţi şi obligaţi să muncească, iar unele dintre victime au fost răpite din locuri publice (biserici, gări, autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi sechestrate. Din cele declarate de victime, cel mai rău se purtau cu ei rudăresele, care după ce că-i băteau şi-i stropeau cu apă fiartă, îi asmuţeau şi pe puradei să-i lovească pe sclavii din bătătură.
Val. NICOLAU
