Lumea se află, în aceste zile, între două evenimente: unul tragic, războiul din Ucraina, și unul sportiv, tot de rezonanță mondială: Cupa Mondială de fotbal din Qatar. Globalizarea face ca ambii poli să încălzească Planeta, cu observația tragică – incendiile datorate bombardamentelor, în Ucraina, fac ravagii – distrugeri, morți, viață la nivelul… supraviețuirii în unele zone. Între 13-29 august 2004, prin rezoluție a O.N.U., s-a aplicat, la J.O. Atena, Armistițiul Olimpic (încetarea tuturor confruntărilor), în 2022, pentru C.M. Qatar, nici nu s-a pus problema!
Cupa qatareză a dus calificativele de „excepțional” dincolo de obișnuit, pentru că totul – infrastructura, organizarea, totalul investițiilor – a depășit marginile închipuirii.
În ultimul timp, Jocurile Olimpice și cupele mondiale de fotbal au devenit megaevenimente, organizatorii întrecându-se în a oferi, din orgoliu sau politic, un cadru de desfășurare care, în Qatar, seamănă, pe alocuri, cu o poveste S.F. Qatarezii, care au dobândit găzduirea Cupei Mondiale 2022 prin fraudă (a curs multă cerneală) au anunțat, la… prima strigare, că au cheltuit 229 miliarde de dolari. Din deșertul qatarez țâșnesc petrodolari cu duiumul, așa că acest C.M. este cel mai scump din istoria sa. Îl urmează C.M. din Brazilia 2014 și C.M. din Rusia 2018.
Sportul a devenit o industrie înfloritoare, un business. Mirosul banilor a atras investitori pretutindeni: în cumpărarea de cluburi din alte țări, în megatransferuri răsunătoare, în salarii indecente, în industria echipamentelor, în tehnologii care însoțesc sporturile – în susținătoare de efort (nu droguri!!!), în nutriție, în refacerea după efort, în medicație, în tehnici inovatoare de antrenament ș.a.m.d. Sportul profesionist din 2022 nu mai are nimic comun cu romantismul începuturilor, cu spiritul sportului („cel mai bun să învingă!”). Banul dictează! Opt cluburi de fotbal din Anglia – Aston Villa, Chelsea, Liverpool, Fulham, Portsmouth, West Ham, Manchester United și Manchester City – au proprietari străini. Și nu numai în Anglia.
Cel mai mănos (scandalos!) transfer, cel al lui Neymar de la Barca, la P.S.G., a costat 222 milioane de euro!!! Messi avea, la un moment dat, un salariu de 53,760.000 de euro anual. În același timp, ca expresie a „nebuniei” fanilor, genera, la un moment dat, venituri de 23 milioane de euro în 7 minutre: din vânzarea de tricouri. În 2020, P.S.G. a raportat că a vândut 226.000 de tricouri (și la ce preț!!!). Djokovic a ajuns la suma de 148.092.075 dolari din tenis.
Interesele de business schimbă formatele și orele competițiilor. „Cupa Davis”, la tenis, se joacă acum într-un turneu unic, cu 18 echipe! Cele mai scumpe jocuri olimpice: J.O. de iarnă Soci – 2014 – 21,9 miliarde dolari, Tokyo – J.O. de vară – 2020 – 14,8 miliarde dolari. Grecia, după cheltuielile pentru J.O. de vară, a intrat (și datorită acestui fapt!) în cunoscutul faliment. Coronavirusul a influențat negativ J.O. de vară de la Tokyo.
Apropo de echipamente, firma Speed a lansat, în 2011, cel mai rapid costum de înot. S-a ajuns ca și încălțările atleților să aducă (sau nu) avantaje (aderența, greutatea, forma). Fotbalul american (N.F.L.) trăiește Super Bowl-ul ca pe o sărbătoare națională. 30 de secunde de reclamă, în 2021, au costat 5,6 milioane dolari. Finala a adus venituri de 545 milioane de dolari. F.I.F.A. a încasat, după C.M. de la Moscova, 6,1 miliarde de dolari. Cel mai ieftin bilet la Super Bowl din 2021 a costat în jur de 6.000 de dolari, iar cel mai scump – peste 70.000 de dolari (VIP).
Pe stadioanele qatareze scrie „Fotbalul unește lumea”. După audiența văzută – da! Început sub semnul protestelor față de respectarea drepturilor omului în Qatar, acest C.M. se impune prin grandoare și „surprize sportive”. Mourinho explică corect: „Forța colectivă învinge valorile individuale”.
Țiriac declara în „Gazeta Sporturilor”, 8 mai 2021: „Sportul este un business; cine nu recunoaște înseamnă că e orb”. Să ne bucurăm? Să ne întristăm? Depinde! Dacă nu este atinsă esența sportului, dacă sportivul nu își învinge partenerul de întrecere prin subterfugii necinstite (dopaj, avantaj echipament și altele), atunci totul este în regulă.
Să nu ne ascundem după degete! Pentru profit, este sacrificat până și sportul!!! Devine… producător de bani. Cât despre C.M. din Qatar, exagerările nu duc la nimic bun! Dacă nu judeci mijloacele, acest C.M. este un trimf al tehnologiei.
