Trecerea timpului este răul natural şi imperturbabil, cu impact asupra vieţii omului. În copilărie şi adolescenţă, toţi îşi doresc să ajungă mai repede adulţi şi să se bucure de viaţă. Fetele de paisprezece ani se grăbesc să ajungă „domnişoare”, încep să-şi lungească genele, îşi colorează pleoapele în albastru-violet, folosesc fardurile şi îşi vopsesc părul în câteva nuanţe pe an. La generaţia de azi, fecioria la 18 ani este deja o ruşine. Fetele forţează natura, „se trec repede”, iar cele care încep fumatul din şcoală pe la 40 de ani afişează deja primele semne ale maturizării excesive – spre îmbătrânire. Un adevărat dezastru biologic autoprovocat.
Băieţii, care se maturizează mai lent, iau şi ei calea fumatului „ca să fie băgaţi în seamă de colege” şi se grăbesc să acopere tenul lui Adonis cu rânduri de barbă ce ocupă agresiv cât mai mult din faţa care-i aseamănă cu strămoşul Decebal. Unii îşi lasă plete care, vânturate de adierea dimineţii, le învăluie jumătate din faţa „prea adolescentină”, alţii îşi rad provocator frumuseţea de podoabă a scalpului. Şi, ca un blestem uneori binemeritat, sunt loviţi de calviţie după vârsta de 28-30 ani.
Stilul de viaţă actual care, încă din adolescenţă, adună obligatoriu fumatul, consumul constant/excesiv de alcool, nopţi pierdute, alimentaţia dezordonată, cu „ce îmi place şi la orice oră”, duce, de cele mai multe ori, la o maturizare agresivă. Am întâlnit frecvent, atât la noi, cât şi aiurea, prin ţările colindate în ultimii 15 ani, oameni îmbătrâniţi la vârsta de 50 de ani.
Clasicele visuri ale majorităţii adulţilor „de a îmbătrâni frumos” se spulberă lent şi sigur. Sub 15% din populaţia trecută de 40 de ani practică un stil de viaţă sănătos. Nu mai e timp pentru mişcare sistematică, zilnică, în aer curat. Alergatul sporadic, la orice oră din zi, cu nasul în gazele de eşapament ale autoturismelor devenite mai numeroase decât oamenii în marile oraşe, are un efect sigur dăunător asupra sănătăţii.
Tinerii şi mulţi adulţi, ocupaţi până seara târziu cu diverse job-uri, mănâncă pe apucate, la orice oră şi orice, socotind atractiv tot ce e dulce, picant şi gustos. Consumul de ciocolată, prăjituri de cofetărie şi foietaje şi băuturi acidulate de tip Coca-Cola a ajuns la cote alarmante.
Întâmplător, cu ocazia unor investigaţii sumare făcute pentru o suferinţă intercurentă sau la angajare, medicii descoperă creşteri alarmante ale glucozei şi grăsimilor în sângele oamenilor tineri. Deşi li se recomandă dieta potrivită şi medicaţie care trebuie luată permanent, peste 80% dintre ei nu se conformează prescripţiilor. Şi necazurile nu întârzie să vină, uneori destul de serioase, la vârste din ce în ce mai tinere.
A crescut alarmant incidenţa Diabetului zaharat de tip 2, depistat deseori cu valuri mari glicemice şi cu complicaţii deja instalate la oameni de 40-45 de ani. Ceilalţi factori de risc cardio-vascular, hipertensiunea arterială, obezitatea, fumatul, stresul zilnic, deseori asociate la aceeaşi persoană, au dus la creşterea incidenţei infarctului de miocard, accidentelor vasculare cerebrale şi bolii renale cronice.
Majoritatea românilor sunt înscrişi la medicul de familie. Avem încă un număr suficient de medici bine pregătiţi „în prima linie”, dotaţi cu aparatură şi bunăvoinţă. Vă invit călduros să vă prezentaţi pentru controale periodice pe toţi cei care aţi împlinit 40 de ani şi obligatoriu pe cei de peste 60 de ani. Viaţa v-a fost dăruită, însă calitatea ei este în mâinile dumneavoastră.
Dr. Tiberiu STĂNESCU
