Tricolorul flutură încă din noiembrie pe multe clădiri, împărțind frățește domeniul public cu luminițele de Crăciun, care vor fi aprinse la 1 Decembrie. În această zi cu semnificație istorică, localitățile intră oficial în atmosfera de sărbători, steagurile și decorațiunile de iarnă fiind vestitorii bucuriei contopite. Ce simte tot românul de Ziua Națională în vremuri măcinate de crize – sanitară, politică, economică, financiară, climatică – numai el știe cu adevărat…
1 Decembrie 1918 a rămas un simbol al afirmării hotărâtoare a poporului român de a-şi decide singur soarta. Trăitorii vremii, care au văzut cu ochii lor înfăptuirea acestui vis de veacuri au pierit purtând în inimi fiorul libertăţii. Pentru generaţiile care au urmat evenimentul a însemnat, în cel mai bun caz, doar o lecţie de istorie. Începând din 1990, Ziua Națională a României a avut în… meniu: discursuri oficiale, depuneri de coroane, parade militare, concerte, artificii, vin fiert și fasole cu cârnați. La 1 decembrie 2020, Covid-19 a pus capac festivităților cu mulțimi adunate în stradă. În acest an, sărbătoarea românilor va fi marcată, probabil, prin ceremonii restrânse și cu măsuri restrictive în funcție de dinamica evoluției infecției cu SARS-CoV-2.
Suntem români în fiecare zi sau doar de ziua naţională? Românii mai simt româneşte? În vremuri de pandemie, ce îi urați României? De la câţiva cititori şi colaboratori ai ziarului „Argeșul” am aflat răspunsuri.
„Sinceritatea românului autentic”
Conf. univ. dr. Sorin Mazilescu, Universitatea din Pitești: „Români suntem în fiecare zi. Dar observ în ziua de astăzi că parcă ne este rușine să mai vorbim de unitate și de patriotism într-o Românie care își pierde din ce în ce mai mai mult identitatea. Cu siguranță românii mai simt românește. Dar noi nu conștientizăm încă ce locuri frumoase şi ce oameni minunați avem. Să apreciem, așadar, tot ce este tradiţional românesc, să iubim sinceritatea românului autentic, simplitatea şi utilitatea lucrurilor ce prind viaţă din mâna omului simplu de la țară. Speranța a rămas vie în vremuri de pandemie în sufletul românilor. Dintotdeauna românul a trăit cu credința în suflet. La fel cum Dumnezeu ne iubește pe noi, la fel și noi trebuie să ne iubim patria și s-o respectam, indiferent de situație. La mulți ani, români! La mulți ani, România!”
„Neam de emigranți renegați, niciodată!”
Dr. Victoria Irimia: „Ori de câte ori mi-e dor, știu că sunt român! Când mi-e dor de un zâmbet, de un colț de cer, de o strângere de mână sau de succes, simt românește. Când vreau să mă simt în siguranță îmi amintesc cu emoție cum la școală, lunea, în careu, ridicam steagul tricolor cu stema bogată pe catarg, cântând Imnul de Stat! Tot ce e mai sfânt pentru noi trebuie să rămână mândria de român! Nu vom fi niciodată neam de emigranți renegați! Noi suntem români!”
„Solidaritate, din ce în ce mai puțin”
Vasile-Tudorel Miriță, primar la Schitu Golești: „Din păcate, din punctul meu de vedere, valori și sentimente, precum patriotismul, dragostea de neam, spiritul de întrajutorare, de solidaritate, se manifestă din ce în ce mai puțin printre noi. Ne afișăm în ziua de 1 Decembrie cu tricolorul pe braț și în piept și bravăm că suntem mari români, iar în restul zilelor din an ne sfâșiem între noi. Și vorbesc aici de clasa politică, de la orice nivel și până la omul de rând din diferite medii socio-profesionale. Tinerii noștri se realizează în străinătate, acceptați sau nu de populația majoritară, dar, deși acolo sunt enclave sau comunități românești, nu putem vorbi de solidaritate și patriotism printre ei. Le urez românilor să fie mai buni, să fie mai înțelepți și în vremuri de pandemie să asculte sfaturile și recomandările doctorilor, privind protecția și imunizarea anti-Covid! Când își construiesc o casă, apelează la constructor. Când măsoară terenul, aplelează la topograf. Așa și cu prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 și cu boala cauzată de coronavirus; e musai să apeleze la speciliștii în domeniu, adică la medici. În rest, le doresc și ne dorim vremuri mai bune și – chiar dacă sună oarecum ciudat – măcar să avem parte de vremuri normale!”
„În sânul familiei simți românește”
Cornel Popescu, director la Muzeul Județean Argeș: „Suntem români în fiecare zi; te naști român! În sânul familiei simți românește! Ne lipsesc parada militară, discursurile impresionante ale zilei de 1 Decembrie. Însă pentru mine această zi are o semnificație mult mai profundă, fiind vorba de constituirea României Mari. Este ziua de cinstire a faptelor de vitejie ale înaintașilor care, prin curajul și devotamentul lor, au dus la îndeplinire un ideal național.”
„Nu ne-am schimbat de 2000 de ani”
Jean Dumitașcu, scriitor: „Nu toți cei care au cetățenia română sunt români! Conform recensământului din anul 2011, populația minoritară reprezintă un procent de circa 11%. Cele mai importante minorități din România sunt cea maghiară – 1,23 milioane de locuitori (circa 58,9% din totalul minorităților), fiind urmați de romi – 0,62 milioane (29,8% din minoritari), ucraineni – 50,9 mii de locuitori (2,44% din minoritari), germani – 36 mii (1,73%), turci – 27,7 mii (1,33%), ruși-lipoveni – 23,49 mii (1,13%) și cu sub 1% pondere (fiecare) din minoritari (20 de mii de locuitori sau mai puțin) – tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, evrei, italieni, polonezi, cehi și alte minorități. De asemenea, în România se află și comunități de arabi, afro-români, chinezi, vietnamezi, indieni, pakistanezi, argentinieni etc. Un român e român în fiecare zi, oriunde s-ar afla, în țară sau străinătate. Ce e Ziua Națională? O ficțiune! Ba a fost la 10 mai, ba la 23 august, ba la 1 decembrie. Practic, putem stabili ziua națională când vrem, chiar pe 29 februarie, ca să o serbăm la patru ani, dar românii tot români sunt. Pe mine mă doare modul în care Garnizoana Pitești organizează manifestări de Ziua Națională! Se face un perimetru, păzit, în care intră doar oficialitățile și cei invitați. Un cetățean de rând nu poate participa! La fel se întâmplă de Ziua Armatei, de Ziua Marinei, de Ziua Veteranilor. Eu am mai comentat pe Facebook asemenea aspecte de-a lungul anilor, dar presa tace mereu, nu există atitudine. Asta pentru că din cele 100 de publicații din Pitești, la asemenea evenimente participă doar câțiva ziariști, tinerei, care nu văd ce se întâmplă, doar bifează o știre, una printre altele. Românii mai simt româneşte? Normal! Nu ne-am schimbat de 2000 de ani! Cu bune și cu rele. În vremuri de pandemie, îi urez României să aloce bani Sănătății, să facă salarii de 10-20 de ori mai mari decât în prezent cadrelor medicale; poate așa nu vor mai lua șpagă ca să-și facă datoria, așa cum și-o fac salariați din alte domenii, pe salarii mizere!”
Cu un petic de tricolor în buzunar…
Ana Vorovenci, președinta filialei Argeș a Asociației Naționale de Turism Rural Ecologic și Cultural din România: „Când spui tricolor, spui România și poporul român! Am învățat asta de la bunicul meu care „a făcut” Războiul al Doilea Mondial din Ardeal la Stalingrad și de acolo, prin Europa, până în Munții Tatra, purtând în buzunar un petic de tricolor. L-a păstrat cu sfințenie și, peste ani, l-am ținut și eu în mână… Mi-a marcat viața, pentru că era, și este, simbolul de netăgăduit al românilor.
De-a lungul anilor de școală – ca elev și apoi ca profesor – l-am întâlnit și salutat zi de zi. Tricolorul a fost prezent în toate activitățile școlare majore, ca și în toate momentele marcante ale comuniății în care am trăit. Indiferent de condițiile socio-politice, tricolorul este prezent în viața noastră. Îl găsim în curtea școlii și pe stadioane, marchează aniversările locale sau naționale, flutură pe ofrandele aduse eroilor neamului sau încununueaza succesele de răsunet ale românilor.
S-a adaptat și el vremurilor: de la clasicul și nemuritorul drapel, la brâul care încinge costumul național, la cocardele tricolore care înfloresc la piept in zi de sărbătoare, la insigne, brățări împletite sau cordeluțe prinse în păr. „Fleacuri!”, ar putea spune unii. Dimpotrivă – spun eu! Este modalitatea de a perpetua valoarea adâptandu-ne vremurilor. Cu astfel de „fleacuri” generațiile tinere pot duce mai departe simbolurile neamului – inclusiv tricolorul.
