Şoferului i-au trebuit minute bune până s-a prins că nu poate trece
Chiar dacă n-are nicio legătură cu celebra piesă de teatru „Încurcă lume” a lui Adolf de Hertz, întâmplarea, absolut reală, ţine de subiectul reprezentaţiei, care îşi păstrează neştirbită actualitatea subiectelor.
Aşadar, zilele trecute, circulam pe strada Tudor Vladimirescu din Piteşti şi urcam dinspre Autogara Sud către bulevardul Republicii. În faţă era un autocamion cu prelată. Manevrând cu grijă volanul şi înaintând centimetru cu centimetru, că dacă s-ar fi luat la întrecere cu melcul ar fi pierdut cursa, şoferul a reuşit să treacă la mustaţă, cum se zice, pe sub podul de cale ferată. Dar, ca în zicala aia care spune să nu zici hopa până nu treci şanţul, conducătorul auto şi-a dat seama că i s-a cam înfundat. Pentru că la doar 30 de metri distanţă a întâlnit o grindă metalică, plasată acolo parcă anume pentru a face imposibil accesul vehiculelor grele. Iar şoferul nostru, vorba aia, s-a înecat precum ţiganul la mal. Adică, oricât s-a străduit, autocamionul său nu trecea în ruptul capului pe sub grindă. S-a dat el cu maşina ba mai la stânga, ba mai la dreapta, ba pe centru, dar degeaba: nu se încadra şi pace. S-a dat jos omul de la volan, a ocolit maşina, s-a scărpinat în cap, a măsurat înălţimea, însă rezultatul a fost acelaşi: prelata era mai înaltă cu cel puţin un lat de palmă faţă de grindă. Bine cel puţin că a avut inspiraţia să nu forţeze trecerea, că atunci ar fi rămas înţepenit şi ar fi fost nevoie de tractor pentru a scoate autocamionul de sub grindă. Încercările împricinatului au blocat minute bune circulaţia spre şi dinspre bulevard, până când şoferul încurcă lume a ales soluţia cea mai înţeleaptă: a întors (noroc că nu avea remorcă) şi a pornit spre Târgu din Vale, pe unde putea circula nestingherit.
Val. NICOLAU
