… Aceasta este opinia Alinei Mărtău, unul dintre cei mai cunoscuţi medici de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Piteşti.

Într-o postare recentă pe Facebook, dr. Mărtău descrie situaţia cu care se confruntă personalul de la Urgenţe.

Muncă multă, personal puţin

„Lumea nu mai are bunul simt de altădată, cel puţin în serviciul de urgenţă. În fiecare tură simt cum sănătatea personalului este afectată de stresul şi epuizarea determinată de volumul mare de muncă şi de cadre insuficiente. Este o presiune maximă, mai ales când simultan vin două-trei ambulanţe, când paturile sunt pline şi nu ştii cum să mai roteşti pacienţii, ţinând cont de gravitatea lor, când în triaj creşte starea de nervozitate a celor care aşteaptă să fie consultaţi, când…

Să examinezi, să investighezi, să tratezi în medie 150 – 170 de pacienţi în 12 ore, cu doi – trei medici, nu cred că omeneşte este normal, adică un pacient la cinci-şase minute. Fiecare caz are particularităţile lui, iar timpul scurt poate afecta deciziile medicale”.

Pacienţi agresivi

„Succedarea urgenţelor într-un ritm alert creează nemulţumiri în rândul pacienţilor non-urgenţe, care devin agresivi şi încep cu ameninţări şi expresii jignitoare la adresa personalului medical. Dacă legislaţia privind adresabilitatea la camerele de gardă nu se schimbă, dacă medicina primară nu reuşeşte să mai stopeze acest exod, dacă persoanele aflate sub influenţa alcoolului ar fi puse să plătească, dacă cei agresionaţi fără leziuni majore ar avea mai multă răbdare, poate s-ar mai dezaglomera spitalele. În prezent, dacă ar fi să fac o radiografie a serviciului de urgenţă, l-aş declara bolnav. Tratamentul e simplu: modificarea legii sănătăţii. Viaţa are prioritate!”, a scris Alina Martău.

Centrele de permanenţă, fără dotări

De asemenea, medicul afirma că nici înfiinţarea centrelor de permanenţă (în zonele urbane unde cândva au existat spitale ori dispensare umane desfiinţate de Guvernul Boc în 2011. În Argeş au fost desfiinţate spitalele din Rucăr, Domneşti, Mozăceni şi Călineşti. Ulterior acestea au fost preluate de Consiliul Judeţean Argeş şi transformate în unităţi medico-sociale sau în secţii arondate altor spitale argeşene, pentru ca medicii, asistenţii medicali, infirmierii, personalul auxiliar să nu ajungă pe drumuri, n.r) nu a rezolvat problema, deoarece acestea sunt puţine şi nu sunt dotate cu aparatura medicală necesară, astfel că în final pacienţii ajung tot la UPU. Însă cauza principală a numărului mare de pacienţi din urgenţă este lipsa unor reglementări clare privind medicina primară.

Alina Mărtău a mai arătat că, potrivit legislaţiei actuale, la 20.000 de cazuri pe an numărul de medici care trebuie să lucreze în urgenţă este de doi pe zi şi doi pe noapte, dar că de la începutul acestui an şi până acum la UPU Piteşti s-a atins numărul de 50.000.

Sporuri inegale

Referitor la declaraţiile Executivului conform cărora salariul unui medic ajunge la 4.000 euro, dr. Martău ne-a declarat că foarte puţini medici încasează o asemenea sumă, fiindcă sporurile nu sunt aceleaşi în toate secţiile. „Nici dacă adun toate sporurile cu orele de noapte şi cu gărzile nu ajung la salariul acesta. Sporurile de urgenţă merg până la 85% şi sunt spitale unde se acordă, dar în Argeş este de 55%”. Din cele discutate am mai reţinut că medicii de pe secţii sau din ambulatoriu (fosta policlinică, n.r.) nu au acele sporuri şi că cei care ajung la suma respectivă sunt cazuri izolate, fiindcă lucrează şi în sistemul privat.

O altă mare nemulţumire a medicilor este că, deşi fac gărzi, prestaţia acestui serviciu nu este considerată vechime în muncă şi, prin urmare, nu pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare, subiect pe care îl vom aborda într-o altă ediţie a ziarului nostru.

Distribuie pe Facebook

Val. Nicolau

See Full Bio