În timpurile de mult trecute când subsemnatul era campion de yachting al ţării noastre (RPR, RSR), concursurile aveau loc pe Lacul Herăstrău, la Bucureşti, sau pe Lacul Siutghiol, la Mamaia. Şi pe urmă ne-au dat voie să ieşim pe mare, la Constanţa. Cu vedete rapide ale marinei militare care ne supravegheau de departe. Tentaţia de a pune prova spre Istanbul era mare. Doi băieţi într-o ambarcaţiune de clasa snipe au făcut-o în decursul unei competiţii şi până azi nimeni n-a mai auzit vorbindu-se de ei. Am rămas cu această totală admiraţie pentru sportul bărcilor cu pânze. Vă imaginaţi, deci, cu câtă emoţie am urmărit ieri, la prânz, plecarea lui Vendée Globe, cea mai spectaculoasă dintre cursele de vele. O competiţie istorică, solitară şi fără escală, în jurul lumii. 29 de schiperi, aşa se cheamă un şef de bord la bărci cu pânze, au luat startul. Toţi concurenţii, în ambarcaţii monococă. Pentru catamarane şi trimarane sunt alte curse. Printre ei, Sébastien Josse (1,71 m, 74 kg). El este, la 41 de ani, unul dintre favoriţi. Ambarcaţiunea sa a fost gata acum un an. Are 18 m lungime, 5,7 m lăţime şi un catarg de 29 m, echivalentul unui imobil de zece etaje.
În ciuda aparenţelor, eforturile fizice sunt considerabile. De fapt, primul element care contează într-o astfel de cursă în jurul lumii este puterea fizică. Manevra cea mai frecventă este ridicarea unei pânze. Cea mare cântăreşte 90 kg şi are 450 mp, adică suprafaţa unui teren de baschet. Schiperul are nevoie de multă forţă pentru a o ridica. Pe toată durata cursei Vendée Globe, un concurent va ridica 20 tone de materiale şi nu va dormi mai mult de trei până la şase ore pe zi, niciodată peste o oră întruna. Foarte mare efort, în ciuda a ceea ce pare, şi anume că face vântul toată treaba şi că vaporenii n-au decât să stea jos şi să profite. Se poate spune că în lumea sportului, din punct de vedere fizic, dar şi mental, marinarii nu au echivalent. La două ore după plecare, spaniolul Didac Costa s-a întors la Les Sables d’Olonne pentru o reparaţie. A avut zece ore pentru a pleca din nou. Altfel, e descalificat.
Dar ceea ce va rămâne pentru cei care au văzut plecarea este splendidul peisaj cu un cer albastru ca şi marea, punctată cu pânzele albe ale bărcilor. Care pânze poartă toate publicitatea sponsorilor. Care au dat banii. Noi am dat admiraţia.
Alex HOROVEANU