Cu câteva zile în urmă au fost afişate rezultatele simulării examenelor naţionale pentru elevii claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a, prilej de statistici, comentarii, interpretări şi manipulări. Nu voi face nicio referire la modul de organizare şi desfăşurare a simulării şi nici nu o să mă întreb public de ce elevii de la clasele a XI-a uman susţin simularea la obiectul istorie (proba de profil), deşi examenul de bacalaureat îl vor susţine la Istoria românilor – clasa a XII-a!
O mică parte a presei printre care şi acest cotidian scoate în evidenţă şi apreciază reuşitele şcolii româneşti, din ce în ce mai puţine, este adevărat, dar nu de neglijat. Dar cum cea mai mare parte a slujitorilor demolării a tot ce este bine şi românesc a rămas cu sintagma mentorului lor „şcoala produce tâmpiţi” (normal după ce au absolvit ei), nu-i de mirare cum internetul este plin de „perle ale elevilor” încă înainte de încheierea primei probe!
Ţinând seama de metodologia de organizare a examenului de bacalaureat şi de procedura elaborată pentru simulare, trăiesc un sentiment de lehamite faţă de cei care încearcă să dezinformeze şi să manevreze opinia publică. Profesorii evaluatori au intrat în posesia lucrărilor la două-trei ore după încheierea probei, deci nu puteau „extrage” perle din aceste lucrări. Evaluarea au făcut-o profesorii şcolii respective, iar aceştia nu erau interesaţi să scoată pe piaţă „perle” la care, indirect, şi-ar fi adus contribuţia. Este destul de limpede că aceste „zise perle” erau pregătite de indivizi care şi-ar fi dorit ca ele să fie emanate de elevi şi cu care să dinamiteze o ultimă redută, şcoala, păzită de mulţi, dar puţini dispuşi să o apere. Aceşti indivizi, de cele mai multe ori „acoperiţi”, protejaţi de anonimatul creat de mediul online, manevrează sistematic populaţia, folosind teoreme pe care nu le pot demonstra. Pregătesc „perle falsificate” pe care „turma” ar dori să le audă (principiul dezinformării şi manipulării), dacă nu cumva au fost rostite de ei înainte de a ieşi din mediocritate. Ce s-ar întâmpla dacă elevii şi-ar propune să colecţioneze, în cadrul unui cerc de lingvistică, perlele apărute în presa vorbită sau scrisă: se scumpesc preţurile, s-au calificat mai departe, gazele se scumpesc de trei ori (în loc de trei tranşe), s-a sinucis singur, se întorc ploile (poate vin altele), a schimbat tabela de marcaj cu un şut violent, şoferul aleargă cu 200 km/h (!)… Dar proverbul cu bârna nu se mai foloseşte într-o societate în care nesimţirea şi impertinenţa au devenit… „calităţi”.
Prof. Dumitru ANA
