Administraţia Naţională Apele Române a organizat primul exerciţiu interbazinal de simulare intervenţii în caz de inundaţii, printr-o amplă acţiune desfăşurată în judeţul Alba. La aplicaţie au participat Administraţiile Bazinale de Apă Argeş-Vedea, Mureş şi Crişuri, iar simularea a debutat pe 13 august prin verificarea fluxului informaţional (transmiterea avertizărilor meteo şi hidrologice şi a dispoziţiilor pentru mobilizare şi relocare personal de intervenţie) şi transportul materialelor şi echipamentelor la amplasament.
Panouri mobile
Intervenţia propriu-zisă s-a desfăşurat acum două zile, când formaţiile de intervenţie rapidă ale celor trei administraţii bazinale au colaborat pentru supraînălţarea unui dig de protecţie a satului Vurpăr, din comuna Vinţu de Jos, judeţul Alba. Au fost montate panouri mobile şi hidrobaraje pe o lungime de 2.600 m, acesta fiind cel mai mare dig realizat la un exerciţiu de simulare. Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea a participat cu 15 muncitori, care au montat 650 de metri de panouri mobile coordonaţi de directorul ABAAV Tatiana Diaconu şi directorul tehnic ELH Dumitru Ciobanu. Aceştia au acţionat alături de colegii din cadrul celorlalte formaţii de intervenţie rapidă implicate.
Evaluarea şi planificarea, esenţiale
În timpul simulării au fost evaluaţi timpii de mobilizare şi intervenţie, instalarea echipamentelor şi interoperabilitatea lor, precum şi funcţionalitatea echipamentelor anexă (utilaje, vinciuri hidraulice, asigurarea organizării de şantier în situaţii de urgenţă). La exerciţiu au fost prezenţi secretarul de stat Olimpia Negru, din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi directorul general al Apelor Române, Nicolae Bărbieru, care la final a declarat: „Exerciţiul de simulare a pus în evidenţă faptul că etapa de evaluare şi planificare a intervenţiei este esenţială. Practic, pentru Dunăre şi cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari, precum Mureşul, Crişuri, Siretul, Argeşul, Prutul, Someşul etc., propagarea viiturilor este mai lentă şi permite mobilizarea şi deplasarea echipelor de intervenţie din diferite zone ale ţării. Rămâne problema râurilor mici şi a viiturilor rapide, unde asemenea intervenţii sunt extrem de dificile sau chiar imposibile din cauza presiunii timpului şi a condiţiilor de spaţiu. Avem în vedere pregătirea cât mai multor echipe cu efective de nouă până la zece oameni şi personal de schimb, distribuite la nivel naţional şi dotate atât cu utilaje terasiere, cât şi cu mijloace de intervenţie specifice”.
Val. NICOLAU