În plină pandemie de coronavirus, aflat la volanul mașinii – cu treburi pe drumurile Argeșului – am putut vedea mai limpede cum multe simboluri de altădată ale Piteștiului ori au dispărut, ori nu mai sunt propriu-zis simboluri, deoarece nu se mai află în circuitul economic. De la sud, din zona Arpechim, și până în nord, la granița cu Bascovul, am trecut în revistă multe simboluri pierdute ale municipiului reședință de județ…

Scoase din uz

Dinspre Bradu, un drum sinuos te poartă spre Pitești pe lângă rămășițele vechiului CET II. Turnul de 180 metri înălțime domină o zonă altfel plină de bălării și structuri dezafectate, aici dorind autoritățile locale să facă un parc industrial (de câțiva ani se tot chinuiesc, dar nu prea le iese…). Spre Oarja se vede silueta Arpechim-ului, altădată perla economiei argeșene. Acum, multe instalații sunt mâncate de rugină, iar noul proprietar, OMV, a scos din funcțiune altele, așa că platforma petrochimică devine de la o zi la alta un imens depozit și nimic mai mult. De jur împrejur au răsărit însă hipermarketuri, noile „vedete” ale economiei de consum în care ne-am trezit aruncați după Revoluția din decembrie 1989. La ora actuală, pe hârtie, în întreg Arpechim-ul mai figurează doar câteva sute de angajați.

Betoane

Continuăm drumul și ajungem în centru. Fostul sediu măreț al Electrica este acum clădire de birouri, iar Hotel „Muntenia” e în paragină, fiind închis de mai bine de jumătate de an. Centrul e plin și de case în ruină, neîngrijite de actualii proprietari care, probabil, abia așteaptă să construiască în locul lor blocuri cu „n” etaje. Așa cum au apărut pe coasta Craiovei, locul de săniuș al copiilor de dinainte de decembrie 1989.

Platforma Nord

În Nord, unde a fost amplasată a doua mare platformă industrială a Piteștiului, altădată mândra „Argeșana” găzduiește acum producătorul german de cablaje auto Lisa Draxlmaier (aproape 4.000 de angajați). O altă parte a clădirii a fost demolată. Tot aici a funcționat și Fabrica de Încălțăminte „Căprioara”, ulterior „Argesin” (circa 300 de angajați), demolată și ea. Aceeași soartă a avut-o și Fabrica de Bere Pitești – pusă la pământ și înlocuită de un centru „Dedeman”. „Rolast”, sau Combinatul de articole tehnice din cauciuc (CATC) cum era cunoscut înainte, a fost închis pe 1 mai 2007 fără ca măcar partenerii săi să fie anunțați. Combinatul a fost demolat, iar în 2008 a fost deschis pe locul lui un centru comercial care astăzi face parte din rețeaua „Auchan”. Din fostele clădiri mai există doar cea administrativă în care funcționează un centru medical. De la peste 4.000 de angajați cât avea CATC în anii de maximă activitate, acum, pe locul fostului combinat, mai lucrează maximum 300 de oameni. În fine, fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului Pitești, devenit „Alprom” după 1990, mai funcţionează la ora actuală cu 260 de salariaţi, din 1.100 câţi avea în 2009, la preluarea sa de către controversatul Cătălin Chelu, și din peste 3.000 în perioada comunistă. Pe platforma din Nord continuă să funcționeze cu succes Grupul Industrial Componente, dar aici e vorba despre un manager (Gheorghe Badea) care a știut ce vrea și care, precum Constantin Stroe la Dacia, nu a lăsat societatea să fie distrusă de interese de tot felul…

Distribuie pe Facebook

Argeşul

See Full Bio