„Drumul ruşinii”, cum mai este cunoscut DN73, a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, iar lucrările încă nu s-au terminat. Şi nu ne referim doar la porţiunea Piteşti – Câmpulung, ci mai departe, pe întreg tronsonul până la Braşov. Iar ceea ce anticipam la începutul anului s-a adeverit: dacă în judeţul Argeş traficul rutier a cunoscut o oarecare îmbunătăţire (mai e un singur pod în lucru), coşmarul şoferilor care merg în oraşele turistice din centrul ţării continuă. De la Bran şi până spre intrarea în municipiul Braşov sunt porţiuni unde se circulă pe un singur fir, iar acolo unde muncitorii nu s-au apucat încă de treabă sunt gropi uriaşe, aproape imposibil de evitat.
Aruncă pisica de la unii la alţii
CNAIR, autorităţile din judeţul Braşov şi grupul de firme care a câştigat licitaţia pentru lucrări dau vina unii pe alţii. Altfel spus, nici acolo seriozitatea nu e la ea acasă, la fel cum se întâmplă de altfel şi la noi în Argeş când apar nereguli la executarea proiectelor.
Diferenţa e că la Braşov vin turişti în continuare, din ce în ce mai mulţi, în vreme ce la noi obiectivele sunt parcă făcute să ţină lumea departe, fiind asociate cu tot soiul de pericole (urşi, mistreţi, alunecări de teren, avalanşe ş.a.m.d.).
Acolo sunt organizate mari festivaluri de muzică (cel mai recent – „Cerbul de Aur”), cu o audienţă de zeci de mii de oameni, iar noi ne lăudăm cu concerte care abia adună câteva sute de spectatori. Cam asta e diferenţa.
Patronii localurilor profită de pe urma afluxului de turişti şi îşi permit chiar „aroganţe”, unii introducând nota de plată cu trei valori. Tac mâlc şi nu precizează că valoarea minimă e obligaţia de plată, celelalte fiind bacşişul inclus (10% sau 15%) şi nu puţini sunt clienţii care fac, de pildă, consumaţie de 100 lei şi plătesc cu totul 130 lei, luând ca referinţă valoarea maximă şi scoţând din portofel încă 10 – 20 lei pentru servire.
La Bran i-am cerut ospătarului să clarifice situaţia şi mi-a transmis ceva de genul „da, am dreptate, că ştiu că minimul e obligaţia de plată, dar alţii n-au habar”. Cu alte cuvinte, afacerea merge strună când omul e binedispus şi nu are chef să pună întrebări când vine nota de plată, „noi de ce să nu profităm?”.
Băi, băiete, eu vin de unde tu nici nu gândeşti, acolo unde soarele răsare – doar dacă-l plăteşti… aşa că păstrează braşoavele pentru străinii care cred că Dracula a fost un vampir .
