În viitorul apropiat nu vom mai avea medici de familie în Argeş! Semnalul de alarmă este tras de preşedinta Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie – filiala Argeş, dr. Mariana Boşneag. Reprezentanta organizaţiei argumentează de ce nu mai are căutare această specializare.
Trei comune fără asistenţă primară
Medicina de familie este în declin, iar cel mai grav este că această nobilă profesie se stinge văzând cu ochii. Criza este la nivel naţional. În cinci ani, cu indulgenţă şapte ani, bolnavii din Argeş, cu precădere cei de la sate, nu vor mai avea unde să meargă la consultaţii!
Dr. Mariana Boşneag a punctat – inclusiv în adrese oficiale – că, de aproximativ un an, trei localităţi din Argeş nu au asistenţă medicală primară. Este vorba despre Ciomăgeşti, Albeştii de Muscel şi Rociu. În primele două cazuri, medicii au plecat să muncească în străinătate, iar în a treia situaţie postul a rămas vacant prin decesul medicului de familie. Dr. M. Boşneag a completat că, în curând, se va mai elibera un post la Stolnici. Medicul de aici şi-a găsit de lucru în Franţa (în acelaşi domeniu va fi remunerat cu 3.000 euro).
Migraţia spre… stat
Dr. Mariana Boşneag a precizat că, în prezent, se înregistrează o mişcare în masă a personalului angajat din cadrul cabinetelor individuale în sectorul bugetar, datorită creşterilor salariale din sistem. La acest fenomen se adaugă şi migraţia medicilor în ţările UE şi non UE, motivat de realizarea unor venituri net superioare celor din România, precum şi a condiţiilor de muncă (superioare ţării noastre). „Pe de altă parte, nici Colegiul Medicilor Argeş nu deţine o listă de aşteptare a unor medici dornici de a prelua un praxis de medicină de familie şi nu avem nici colegi cu licenţă de înlocuire. Nu ştim dacă, în viitor, vor fi doritori de preluare de praxis în medicina de familie, întrucât în prezent un medic rezident în medicina de familie are un salariu mai mare decât venitul lunar mediu al unui medic de familie dintr-un cabinet medical”, arată doctoriţa Boşneag.
Dr. Mariana Boşneag: „Aproximativ 65% dintre medicii de familie au vârste de 50-60 ani, iar în viitor, prin nepreluarea praxisului, vor rămâne multe cabinete de medicină de familie neocupate!”
Mariana Boşneag
Salarizare mică
Lidera medicilor de familie din Argeş arată că dezechilibrul este, în mare parte, provocat de salarizarea necorespunzătoare, un neajuns care îi împinge pe ai săi colegi de breaslă să migreze către alte ţări sau să se îndrepte către a doua specialitate.
„În prezent, veniturile lunare ale medicilor de familie se situează sub nivelul veniturilor medicilor din unităţile sanitare publice, pentru simplul considerent că sistemul de salarizare este diferit. Or, venitul personal al medicilor de familie este diferit de cel al cabinetului, acesta din urmă susţinând în întregime toate cheltuielile pentru asigurarea bunei desfăşurări a activităţii (salarii, chirii, cheltuieli de întreţinere, dotări, contribuţii la bugetul statului etc.). După ce se scad cheltuielile de funcţionare, rămâne venitul medicului de familie din care se plăteşte CAS, CASS, iar restul se impozitează cu 16%. Iar la final medicul de familie nu rămâne cu mare lucru în buzunar. Creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie la 1450 lei şi de la 1 iulie la 1750 lei conduce la diminuarea veniturilor cabinetelor şi implicit ale medicilor de familie titulari, aceştia având obligaţia legală a creşterii corespunzătoare a salariilor angajaţilor cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată”, a spus dr. Mariana Boşneag.
Cheltuielile lunare – circa 19.800 lei
Subiectul nu le este deloc străin mai marilor Consiliului Judeţean Argeş, parlamentarilor, Ministerului Muncii, Ministerului Sănătăţii, CNAS şi Ministerului Finanţelor, întrucât lidera medicilor de familie din Argeş a trimis adrese forurilor menţionate, cu motivaţii şi calcule pe hârtie.
Dr. Mariana Boşneag arată că, pentru a funcţiona, un cabinet efectuează următoarele cheltuieli lunare (minime): 200 lei costă softul medical, semnătura digitală şi întreţinerea IT; 200 lei – curentul electric; 170 lei – telefonul şi internetul; 220 lei – încălzirea plus ACM; 150 lei, apa rece şi canalizarea; 1.000 lei – chiria/redevenţa/rata; 700 lei – maşina/întreţinerea/combustibilul; 500 lei – taxele şi impozitele; 200 lei – asigurările (clădire, personal, auto); 50 lei – deşeurile medicale; 120 lei- materialele de igienă, curăţenie, dezinfecţie; 150 lei – consumabilele medicale; 100 lei – birotica; 60 lei – protecţia muncii şi PSI; 125 lei – mentenanţa/sistemul de supraveghere plus evaluarea de risc etc. Mai sunt şi alte cheltuieli, iar totalul lor se ridică, într-o primă fază, la aproape 5.000 lei. Punga nu se închide, fiindcă medicul de familie trebuie să plătească asistenţii medicali (3.443 lei/persoană), contabilul (700 lei) şi femeia de serviciu (1.075 lei).
În studiul de caz rezultă că, de la 1 februarie a.c., cheltuielile minime lunare ale unui cabinet de medicină de familie ar trebui să fie de 19.762 lei. Conform grilei de salarizare venitul medicului primar ar trebui să fie de 6.301 lei (brut).
Sorina Honţaru
DSP nu vede deficitul
În timp ce preşedinta Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie – filiala Argeş pune degetul pe rană, dr. Horina Honţaru, directoarea Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, arată că „în judeţ nu avem deficit de medici de familie” şi că, în general, „Argeşul nu se confruntă cu probleme în reţeaua medicinii primare”.
La Piteşti avem 93 de cabinete (populaţia servită, 176. 965 de persoane); la Câmpulung, 23 (37.098); la Curtea de Argeş, 18 (33.510); la Mioveni, 16 (34.562), la Ştefăneşti, şapte (15.123); la Costeşti, şase (10.653).
Câte patru cabinete ale medicilor de familie găsim la Bascov, Bradu, Călineşti şi Corbeni, câte trei – la Albota, Bogaţi, Budeasa, Buzoeşti, Căteasca, Leordeni, Lereşti, Mălureni, Pietroşani, Poiana Lacului, Poienarii de Muscel, Ţiţeşti, Rucăr şi Vedea. În restul localităţilor din judeţ (102) sunt deschise un cabinet sau cel mult două, iar pe listele unui medic de familie figurează, în medie, între o mie şi 3.000 de asiguraţi.
La nivelul judeţului nostru, 348 de medici de familie din totalul de 362 se află în relaţie directă cu Casa de Asigurări de Sănătate Argeş.
Majoritatea medicilor de familie din judeţ se apropie cu paşi repezi de pensionare. Seniorii nu-şi pun mari speranţe în generaţiile care vin din urmă, fiindcă aripa tânără migrează în străinătate, în căutarea unui trai mai bun şi, mai nou, este atrasă de mirajul sectorului bugetar, unde au avut loc creşteri salariale.
Mirela NEAGOE
Un Comentariu
Puiu
Articolul este excepţional şi mă bucur că a trezit atâta interes în rândul cititorilor! Doamna doctor Mariana Boşneag a procedat foarte bine că a dat detalii din calculul bugetar al medicilor de familie.Cam aşa stau lucrurile cu medicii de familie. Doamna doctor Sorina Honţaru are alt punct de vedere şi nu mă miră. Minunat ar fi fost pentru noi cititorii, ca punctele de vedere ale celor două doamne să coincidă. Aşa a intervenit deruta şi nu mai ştim pe cine să credem.Oricum lipsa de informare a pacienţilor este arhicunoscută. De ce nu se informează cetăţenii ce drepturi au şi ce obligaţii au medicii de familie? Faptul că un doctor de familie are între 1000 şi 3000 de pacienţi este dramatic.De aceea au ieşiri necontrolate şi sunt respingători cu pacienţii. Pe cele două şefe nu le-am văzut că s-au zbătut din birourile lor, că s-au lăsat asaltate de jurnalişti, ca doamna Mirela Neagoe, să răspundă la întrebări de interes general. Habar n-avem ce se întâmplă cu noi şi trebuie să luăm poziţia ghiocelului ca să nu se supere dl. sau d-na doctor, dumnezeul nostru pe pământ.După cum vedeţi nu fac oamenii nici comentarii ,ca să nu devină suspecţi.Noi îi iubim şi îi respectăm şi ne dorim să rămână alături de noi şi să ne ajute,că nimeni nu ajunge la doctor de plăcere, ci de durere!