Românii luaţi de tăvălugul schimbărilor globale, cuprinşi de iureşul mondial al prefacerilor de tot felul care vin la pachet cu „valurile” pandemiei. Noi, în freamătul general al unei lumi aflate parcă mai mult decât oricând în căutare de sine. Vom supravieţui din punct de vedere medical, social, economic? Aceste teme deosebit de sensibile au fost atinse la emisiunea „Subiect de presă” difuzată vineri, la ora 15, de Antena 3 Piteşti. Iscusita moderatoare Cristina Munteanu şi experimentatul jurnalist Mihai Golescu, directorul cotidianului „Argeşul”, l-au avut invitat pe senatorul PSD Ovidiu Puiu. Un intelectual rasat, de calibru, cadru didactic, profesor universitar care a dezvăluit lucruri extrem de interesante.
Suntem o ţară necivilizată?
Realizatorii îndrăgitei emisiuni au fost inspiraţi când au ales titlul acestei ediţii: „De la cunoaştere la teorii conspiraţioniste”. De altfel, cum prof. univ. dr. Ovidiu Puiu este expert în politică mondială, s-au aşteptat răspunsuri edificatoare menite a face puţină lumină în haosul informaţional la care suntem supuşi prin intermediul televiziunilor şi al reţelelor de socializare. Cristina Munteanu a deschis dialogul cu o întrebare provocatore, referindu-se la locul pe care ţara noastră îl ocupă în „clasamentul” vaccinării, cu un procent extrem de mic comparativ cu alte state: „Problemele României nu mai sunt doar ale României, sunt probleme continentale, globale. Pandemia afectează toată planeta. Dar pare că românii sunt altfel decât ceilalţi locuitori ai Europei, spre exemplu, şi suntem catalogaţi drept necivilizaţi pentru că, iată, refuzăm să ne vaccinăm, noi ca naţie. De ce? Se poate spune că suntem o ţară necivilizată? Ăsta să fie motivul?” Senatorul social-democrat şi-a spus punctul de vedere: „Eu nu aş vedea problema vaccinării în această cheie a civilizaţiei sau a necivilizaţiei. Practic, ne aflăm în situaţia unei interconexiuni internaţionale şi pe verticală, şi pe orizonatală, la nivel global. Suntem de mulţi ani într-un proces de globalizare şi e greu în ziua de azi să mai vorbeşti despre independenţă naţională şi suveranitate economică. În contextul în care lumea acţionează şi funcţionează prin accelerare, accentuarea interdependenţelor, România se află în cel mai interdependent spaţiu de pe Pământ, cel al Uniunii Europene, o uniune economică şi monetară, care reprezintă cel mai accentuat nivel al integrării economice interstatale. Astea sunt regulile jocului! Că e bine sau rău, că sunt avantaje sau dezavantaje, putem discuta timp îndelungat şi tot nu vom ajunge la un consens unanim pentru că suntem diferiţi”.
E despre viaţă şi moarte!
Reîntorcându-se la punctul iniţial de plecare, întrebarea Cristinei Munteanu, de ce românii au altă atitudine faţă de restul europenilor în privinţa vaccinării, parlamentarul crede că vina principală este a factorilor de decizie, în speţă a guvernului: „Lucrurile stau destul de rău pentru România în privinţa vaccinării. Ce vedem astăzi, adică acest procent de 30% vaccinaţi şi 70% nevaccinaţi, este rezultatul confruntării a două campanii, una pro-vaccinare, una anti-vaccinare! Statul nu a fost suficient de ferm în a aplica o serie de măsuri prin care să gestioneze o situaţie deosebit de gravă, fără precedent. Campania pro-vaccinare a fost mult prea rafinată, sofisticată şi greu de înţeles la nivelul maselor. Nu a prins. Cealaltă campanie, anti-vaccinare, a fost foarte simplă, nu ne vaccinăm pentru că există efecte adverse, pentru că ne îmbolnăvim oricum, pentru că vom fi purtători de virus şi dacă ne-am imunizat şi transmitem boala. Corect! În aceste condiţii, eu nu sunt medic, dar am înţeles că dacă ne vaccinăm, riscul de a muri e mult mai mic. Asta trebuia spus clar şi răspicat. Dacă te vaccinezi, poţi lua virusul, îl poţi da mai departe, dar nu mori! Sau riscul de a muri e mult mai mic! Vaccinul nu este despre concediu, despre vacanţe, despre cafea, ci despre viaţă şi moarte! Procentul de oameni care au pierdut lupta cu viaţa şi nu au fost vaccinaţi este de 90%, iar a celor care mor fiind vaccinaţi este mult mai mic, între 6-10%, statistica ne arată realitatea! Oamenilor trebuie să li se explice simplu, pe înţelesul lor: dacă te-ai vaccinat şi te-ai infectat, ai şanse enorme să te tratezi ca în cazul unui virus gripal şi să îţi continui viaţa. Dar dacă nu te-ai vaccinat şi te-ai infectat, pe fondul unor comorbidităţi şi a unei vârste înaintate, riscul de a muri creşte exponenţial!”
Uimitor: ne doream vaccinul!
La începutul anului 2020, atunci când se rostogolea asupra lumii întregi informaţia că virusul ucigaş pornit din China va cuprinde întregul mapamond, locuitorii Terrei îşi doreau, indiferent de rasa, religia ori naţia lor, ca oamenii de ştiinţă, cercetătorii, experţii în medicină, să îşi dea mâna şi să „inventeze” cât mai repede antidotul. Şi „minunea” s-a întâmplat. Acest aspect l-a amintit Ovidiu Puiu, care observă cu uimire că, la un an distanţă de la starea aceea de nemulţumire faţă de somităţile lumii care nu scoseseră încă pe piaţă un vaccin, acum românii refuză imunizarea! Intervenţia directorului cotidianului „Argeşul” Mihai Golescu a fost de bun augur: „A cui e vina pentru că nu este omul îndeajuns informat? Cui revine responsabilitatea pentru actul medical, în condiţiile în care fiecare om trebuie testat înainte de a primi vaccinul? Se poate ca un om să fie deja infectat fără să ştie şi se duce să se vaccineze în necunoştinţă de cauză, iar aceasta este o contraindicaţie medicală!”
Pe mâna cui suntem?
Lipsa de credibilitate a instituţiilor statului, accentuează experimentata jurnalistă Cristina Munteanu, subliniind o problemă generală a ultimilor ani, nu doar din vremea pandemiei. La rândul său, editorialistul Mihai Golescu pune degetul pe rană, cu o întrebare frontală care cade ca un plumb: „Pe mâna cui suntem, domnule senator? Veniţi de la Bucureşti, din Parlamentul ţării, sunteţi un om informat. Iar argeşenii care v-au trimis acolo vor să ştie, să li se explice.” Senatorul are vorbele la el şi temele făcute: „Aici deschidem o cutie a Pandorei. Ca şi în cazul precedentelor crize mondiale prin care a trecut omenirea, se va discuta mult timp şi despre această pandemie cu toate problemele create de ea. Sunt lucruri extrem de complicate care transced România. Cert este că lăsăm la o parte trecutul, intrăm din era industrială în cea digitală. Asta este marea noutate istorică pe care o aduce pandemia! Cine, cum şi în ce fel este o chestiune mai greu de abordat. Nu are vreo legătură cu România, cu vreu partid, e vorba despre schimbări de paradigmă la nivel mondial. E vizată trecerea de la un mod de viaţă la altul.”
Gestionăm prost şi foarte prost
Că suntem într-o criză din toate punctele de vedere o ştim cu toţii, o resimţim de la preşedintele ţării până la ultimul om de rând. O spun economiştii, o spun experţii diverselor domenii de activitate, o spun psihologii ori liderii spirituali. Politicienilor trimişi în funcţii înalte de popor să rezolve treburile ţării li se cer decizii salvatoare, acţiuni ferme, soluţii eficiente tocmai în sprijinul oamenilor, mai ales a categoriilor sociale vulnerabile. Dar… fac ei asta? Întrebarea directorului Mihai Golescu e tranşantă şi biciuie: „Cum gestionăm criza? Din punctul de vedere al guvernului, al puterii?” Politicianul răspunde scurt, dar cuprinzător: „Cum să gestionăm? Prost şi foarte prost!” Şi aduce argumente: „Guvernul a eşuat din toate punctele de vedere! Campania de vaccinare este un eşec! Ca stat nu am reuşit să facem ce trebuie pentru siguranţa naţională. Pentru că sănătatea populaţiei este o problemă de siguranţă naţională! În privinţa vaccinului, să observăm că prind foarte bine teoriile conspiraţioniste, ideile fanteziste despre cip-uri introduse prin ser, de riscul de a avea probleme cu fertilitatea, de posibilitatea de a ne creşte o mână sau nu ştiu ce în plus… Deci cuvântul potrivit pentru acestă campanie de vaccinare coordonată de guvern este unul singur: eşec!”
Sumbra profeţie a senatorului
Ştim sau credem că ştim unde suntem. Dar ce va urma? Din punct de vedere medical, senatorul social-democrat e optimist: „Veţi vedea că va trece criza sanitară, până la urmă. Că se încheie peste 2-3 luni, peste 5 sau 6 luni, într-un an, va trece şi la noi, mai greu decât la alţii, pentru că alte state gestionează altfel valurile pandemice. Vom ieşi din nebunia sanitară şi vom intra într-una economică, mai profundă la noi decât în oricare altă ţară europeană! Şi vom da vina pe alţii, Bruxelles, pe Moscova, pe SUA, pe China, pe oricine, numai pe noi nu! România, şi o spun cu mare responsabilitate, este astăzi în anul de graţie 2021 mai vulnerabilă decât a fost vreodată în istoria ei recentă de după cel de-al Doilea Război Mondial. Iar cu fiecare zi care trece devine şi mai vulnerabilă! Poveştile pe care le ascultă românii la televizor, cu banii care vor veni de la Uniunea Europeană, în condiţiile în care lucrurile nu se schimbă rapid, vor fi simple iluzii. Dacă pentru această criză sanitară, există soluţii cum ar fi vaccinarea, pentru criza economică nu există nicio rezolvare, nu vom avea un vaccin pentru ea!”
„Vor muri de frig în case!”
Emisiunea s-a încheiat într-o notă parţial optimistă, senatorul admiţând că peste criza sanitară, economică, se suprapune în România şi o criză politică: „În timp ce ei se ceartă la vârf, care cum guvernează, românii mor pe capete. Nu poţi să vii cu un prim-ministru care are doar 10-15% grad de încredere, să fie vârf de lance în promovarea vaccinării, spre exemplu!” Care ar fi soluţia? Se interesează Cristina Munteanu, în condiţiile în care vine iarna şi românii vor muri de frig în case, în imposibilitatea de a-şi achita facturile la căldură. Invitatul crede că rezolvarea vine tot din zona politică: „România are nevoie de un guvern de specialişti în consens cu toate forţele politice şi cu preşedintele ţării. Asta propune PSD. Avem de-a face cu o criză sanitară şi atunci trebuie să punem o somitate în domeniu pentru a gestiona o situaţie de aşa natură! Să spunem ferm, indiferent că se supără Bruxelles, vor suferi cumplit românii în casele lor în această iarnă. Lucrurile sunt simple: avem de-a face la nivel de guvern cu lipsă de profesionalism şi în domeniul sanitar, şi în cel economico-social, şi politic!”
