Într-o ediţie anterioară a ziarului nostru relatam că şeful vânătorilor argeşeni este anchetat pentru comiterea mai multor fapte penale, printre care şi cea de braconaj. Revenim pe marginea acestui subiect fiindcă cel în cauză, după cum ne-a informat Marius Ştefan, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, a fost trimis în judecată alături de doi subalterni.
Ancheta, terminată
Aşadar, procurorii au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Constantin Istrătescu, directorul AJVPS Argeş, a lui Horia Tănase şi a lui Sorin Buliman, ambii deţinând funcţiile de secretari în cadrul AJVPS, pentru comiterea infracţiunii de braconaj prin emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşesc cotele de recoltă aprobate pentru fiecare gestionar şi fals material în înscrisuri oficiale.
Cotă depăşită
Potrivit anchetatorilor, în perioada mai 2016 – mai 2017, Istrătescu, Tănase şi Buliman au eliberat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, 22 autorizaţii de vânătoare prin depăşirea cotei de recoltă la porc mistreţ aprobată prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor la 162 de exemplare. Procurorii susţin că prin emiterea autorizaţiilor incriminate, cei trei au aprobat împuşcarea în plus a 45 de mistreţi, din care au fost recoltate efectiv 30 de exemplare, prejudiciul produs fiind de 23.400 euro. De asemenea, Horia Tănase, tot în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a falsificat prin contrafacerea scrierii, trei autorizaţii de vânătoare emise la mistreţ. Concret, secretarul AJVPS a modificat numărul de exemplare aprobate spre recoltare pe autorizaţiile emise anterior, într-una dintre situaţii chiar la instigarea directorului Istrătescu.
S-a declarat nevinovat
Odată demarată ancheta, şeful AJVPS a achitat valoarea prejudiciului reţinut în sarcina sa, adică 5.200 euro, iar pentru recuperarea întregii pagube au fost instituite măsuri asigurătorii şi asupra bunurilor deţinute de Horia Tănase. Dosarul a fost trimis la Judecătoria Piteşti, care urmează să stabilească primul termen al procesului.
În timpul anchetei, Constantin Istrătescu şi-a susţinut permanent nevinovăţia. El a recunoscut că a emis acele autorizaţii, dar a precizat că deja depusese documentaţia la minister prin care solicita suplimentarea cotei de vânătoare, însă n-a mai aşteptat răspunsul. Şi tot el bănuieşte că scandalul ar fi pornit de la un fost prefect de Argeş, pasionat al vânătorii, care i-ar fi cerut să se retragă şi să-i cedeze lui postul de şef al AJVPS.
Pagube importante
În altă ordine de idei, Istrătescu a motivat cererea de suplimentare prin pagubele pe care porcii sălbatici le produc în judeţ. Fără a lua apărarea cuiva, din acest punct de vedere suntem de acord cu poziţia lui Constantin Istrătescu, poate cel mai vechi şi experimentat director de filială din ţară. Când facem această precizare avem în vedere sutele de reclamaţii primite de la argeşeni care locuiesc în zona de deal şi de munte, dar şi la şes unde mai sunt păduri, prin care se plâng că turmele de mistreţi dau iama în gospodării şi pe câmpuri distrugându-le munca depusă în grădini, precum şi recoltele din câmp. Dacă ar fi să comparăm prejudiciul reţinut de anchetatori în sarcina celor trei cu hectarele distruse de mistreţi în judeţ, am constata cu uşurinţă că fermierii au pagube de ordinul sutelor de mii de euro. Problema e că, deşi s-au plâns la autorităţi, ca şi cei călcaţi de urşi de altfel, nimeni nu a făcut nimic în a-i ajuta, iar mistreţii dau iama şi acum în culturi. Păi e corect ca sălbăticiunile să fie protejate de lege, iar pe oameni să nu-i bage nimeni în seamă?
Val. NICOLAU